Barack Obama, care a depăşit-o pentru prima oară pe Hillary Clinton ca număr de delegaţi, declara, ieri, că intenţionează să obţină un nou succes în consultările ce urmau să se desfăşoare în trei state din regiunea Washingtonului, în timp ce republicanul John McCain, contestat de conservatori, vroia să îşi consolideze avansul. Obama era prezentat de sondaje drept cîştigătorul primarelor organizate marţi în Maryland, Virginia şi Districtul Columbia, unde se află capitala federală americană, Washington. Tînărul senator de culoare a abordat plin de optimism întîlnirea cu electoratul a cărei miză este reprezentată de cei 168 de delegaţi trimişi de cele trei state la Convenţia Democrată de la Denver, care va desemna formal, la sfîrşitul lunii august, candidatul Partidului Democrat la Casa Albă. Potrivit unei numărători realizate de site-ul specializat RealClearPolitics (RCP), Obama are în prezent 1.143 de delegaţi, faţă de 1.138 cîţi are rivala sa, Hillary Clinton. Viitorul candidat democrat la Casa Albă are nevoie de sprijinul a cel puţin 2.025 de delegaţi pentru a fi desemnat. În timp ce Obama pare să fie pe val, în tabăra lui Clinton este vizibilă o anume febrilitate. Hillary Clinton şi-a înlocuit directoarea de campanie după înfrîngerile de sîmbătă de la primarele şi caucusurile din Louisiana, Nebraska şi statul Washington. Duminică, ea a fost din nou învinsă în Maine.

În tabăra republicană, marele favorit John McCain, aproape sigur că va fi candidatul învestit, era prezentat de sondaje drept cîştigător în Maryland şi Virginia. Elementele cele mai de dreapta ale Partidului Republican îi reproşează însă lui McCain poziţia lui în domeniul imigraţiei şi favorabilă cercetării pe celule stem. Acest lucru îi este favorabil fostului guvernator de Arkansas, Mike Huckabee, fost pastor baptist care beneficiază de sprijinul unei părţi a dreptei creştine. Huckabee a surprins cîştigînd, sîmbătă, în Louisiana şi Kansas şi contestă victoria foarte strînsă a lui McCain din statul Washington. Huckabee a refuzat categoric să abandoneze cursa. John McCain a anunţat luni că nu doreşte fondurile publice de campanie şi limitele pe care le impun acestea în cursa pentru învestitura republicană. Senatorul de Arizona a cerut, vara trecută, fonduri publice, cînd nu mai avea bani pentru campanie, dar a anunţat luni că nu va apela la banii contribuabililor pentru a obţine învestitura republicană. Decizia îi va permite lui McCain să depăşească limita de cheltuieli de 54 de milioane de dolari care i-ar fi fost impusă dacă ar fi acceptat fonduri publice. McCain a strîns cel puţin 53 de milioane dolari pînă în prezent, cu mult mai puţin decît candidaţii democraţi Barack Obama şi Hillary Clinton (cîte 130 de milioane fiecare). Potrivit grupului de analiză Center for Responsive Politics, un grup de analiză, fiecare candidat va avea nevoie de cel puţin 500 de milioane de dolari pentru a participa la aceste alegeri, cele mai scumpe din istoria SUA. Sistemul de finanţare publică, creat în anii \'70, după scandalul Watergate, este asigurat de contribuabilii care semnalează că doresc acest lucru în formularele fiscale.