Alegeri în Rusia 2018: Vladimir Putin, aflat la cârma Rusiei de 18 ani, în calitate de preşedinte şi premier, este aşteptat să câştige, fără surprize, al patrulea mandat prezidenţial duminică, care l-ar plasa la conducerea ţării până în 2024. Ceilalţi şapte candidaţi pălesc în faţa lui Vladimir Putin în preferinţele electoratului: candidatul Partidului Comunist, Pavel Grudinin, este cotat cu 7-8% din intenţiile de vot; ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski cu 5-6%; jurnalista liberală Ksenia Sobceak, cu 1-2%, în timp ce restul acumulează aproximativ 1%. Declarat neeligibil din cauza unei condamnări penale, pe care el o denunţă ca fiind orchestrată de putere, principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, le-a cerut ruşilor să boicoteze scrutinul.

Peste 1.500 de observatori internaţionali vor monitoriza scrutinul alături de mii de observatori ruşi. Guvernul vrea să se asigure că alegerile sunt "curate", după ce ultimele alegeri prezidenţiale, în 2012, au fost pătate de acuzaţii de fraudă şi de introducere ilegală de buletine de vot în urne.

Spre deosebire de scrutinul trecut, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin nu se confruntă cu opozanţi puternici.

Iată ce declara Vladimir Putin în INTERVIUL acordat presei americane, înaintea alegerilor

Vladimir Putin a vorbit despre planurile Rusiei de contracarare a ameninţărilor militare, a negat din nou acuzaţiile privind ingerinţele ruse în scrutinul prezidenţial din SUA, a abordat teme de politică internă şi externă, scrie Mediafax.

Rusia a dezvoltat armament capabil să distrugă sistemele antibalistice NATO

Întrebat despre anunţul privind dezvoltarea unui nou tip de rachete, capabile să depăşească sistemele antibalistice ale Statelor Unite şi NATO, Vladimir Putin a reiterat ideea că elementele antibalistice occidentale, inclusiv cele instalate în România, reprezintă o ameninţare pentru Rusia.

"Dacă vorbim despre o cursă a înarmării, aceasta a început în momentul în care Statele Unite au decis retragerea din Tratatul forţelor antibalistice. Noi am vrut să împiedicăm acest lucru. Le-am cerut partenerilor noştri americani să colaborăm în domeniul acestor programe. (...) Nu noi am decis retragerea din acest tratat, ci Statele Unite. Noi am spus permanent că dezvoltarea unui sistem antirachetă (de către SUA -n.red.) creează o ameninţare la adresa noastră. Am spus mereu acest lucru. Partenerii noştri americani nu recunosc acest lucru, argumentând că sistemul este îndreptat în principal împotriva Iranului. Dar, treptat, în cadrul conversaţiilor, au recunoscut că sistemul va distruge potenţialul Rusiei de disuasiune nucleară".

Liderul de la Kremlin a reiterat că, în replică la activităţile militare NATO, Rusia a dezvoltat sisteme care pot depăşi instalaţiile antibalistice occidentale. "Toate sistemele pe care le-am prezentat pot depăşi uşor apărarea antirachetă occidentală. (...) Există un sistem antirachetă instalat în statul american Alaska. Distanţa între Peninsula rusă Ciukotka şi Alaska este de doar 60 de kilometri. Două sisteme antirachetă sunt montate în Europa de Est. Unul există deja în România. Construirea celuilalt este aproape finalizată în Polonia. Mai sunt şi forţe navale. Nave militare americane se află foarte aproape de Rusia, atât în sud, cât şi în nord. Imaginaţi-vă cum ar fi dacă noi am desfăşura sisteme antirachetă în apropierea frontierelor dintre SUA şi Mexic şi dintre Canada şi Mexic şi dacă am trimite şi nave militare în aceste zone".

"Noi am transmis că nu vom dezvolta sisteme de apărare antirachetă în modul american. În primul rând, pentru că este prea scump, iar noi nu avem asemenea resurse. În al doilea rând, noi nu ştim cum va funcţiona. Dar, pentru menţinerea echilibrului strategic, pentru a evita anihilarea forţelor ruse de disuasiune nucleară, vom dezvolta sisteme de atac care vor putea distruge sistemele antirachetă americane", a precizat Putin, subliniind că "banii contribuabililor americani au fost risipiţi".

Două situaţii în care Rusia va riposta cu arme atomice

"Există două motive pentru care am decide o ripostă cu forţe de disuasiune nucleară: un atac nuclear asupra Federaţiei Ruse ori un atac convenţional asupra Federaţiei Ruse, dat fiind că ameninţă existenţa statului", a explicat Vladimir Putin, manifestând însă disponibilitatea continuării dialogului pentru prelungirea Tratatului de reducere a armamentului strategic (START).

Relaţiile cu preşedinţii Statelor Unite

Întrebat dacă a avut vreun favorit printre preşedinţii americani cu care a colaborat, Vladimir Putin a explicat: "Îmi pare rău, dar nu este o întrebare foarte potrivită. Fiecare dintre partenerii pe care i-am avut a fost bun în felul său. În general, practic am avut relaţii bune cu toţi. Cu Bill Clinton, chiar dacă era la sfârşitul mandatului, am putut colabora câteva luni. Apoi, cu preşedinţii George W. Bush, Barack Obama şi cu actualul preşedinte, însă într-o măsură mai mică. Toţi au meritat să fie respectaţi pentru ceva anume".