La alegerile de astăzi, al 18-lea scrutin organizat de la crearea statului Israel, în 1948, sînt aşteptaţi să voteze peste cinci milioane de israelieni, care vor avea la dispoziţie 9.263 de secţii de vot. În cursa electorală sînt înscrise 33 de partide, care reflectă harta politică eterogenă a Israelului, iar sondajele indică faptul că jumătate dintre acestea ar putea intra în Parlament. După anunţarea rezultatelor oficiale, preşedintele Shimon Peres are la dispoziţie şapte zile pentru a încredinţa formarea guvernului liderului de partid care se declară dispus să facă acest lucru. Acesta dispune de 28 de zile pentru a forma o coaliţie, iar Peres poate prelungi termenul cu încă 14 zile. În cazul în care încercarea eşuează, preşedintele poate desemna un alt lider de partid pentru a forma guvernul, acesta avînd la dispoziţie alte 28 de zile. În cazul unui nou eşec, Peres poate încredinţa misiunea unei a treia persoane, care trebuie să formeze coaliţia în termen de numai 14 zile, în caz contrar preşedintele convocînd noi alegeri.

În general, prima opţiune pentru formarea unei coaliţii care să dispună de cel puţin 61 de mandate parlamentare este liderul partidului care obţine cele mai multe voturi la alegeri. Pînă în prezent, niciun partid israelian nu a reuşit să obţină 61 de mandate parlamentare, pentru a putea guverna singur. De două ori - în 1996 şi 1999 - israelienii au votat în afara listelor de partid şi candidaţi pentru funcţia de prim-ministru, iar în 2001 au avut loc alegeri speciale pentru postul de şef al guvernului, după ce premierul laburist Ehud Barak nu a putut obţine sprijinul Knessetului. Crearea unei coaliţii poate fi dificilă, deoarece principalul partid din alianţă trebuie să satisfacă solicitările diverselor formaţiuni membre pentru portofolii din Cabinet, în funcţie de programele fiecăruia. Această situaţie provoacă instabilitate, numai şase din ultimele 17 Parlamente alese reuşind să îşi încheie mandatele de patru ani. Numai în ultimii 13 ani, au fost convocate de şase ori alegeri anticipate, după ce diferite partide şi-au retras sprijinul pentru guvern.

Sistemul de vot israelian permite reflectarea diferitelor curente politice din societate, dar este responsabil şi pentru eşecurile repetate în ceea ce priveşte crearea unor coaliţii stabile. Sistemul de reprezentare proporţională permite ca orice partid care obţine cel puţin 2% din voturi să trimită reprezentanţi în Knesset, Parlamentul israelian, numărul de mandate obţinut fiind proporţional cu numărul de voturi obţinute.

Un partid care susţine legalizarea marijuanei ar putea intra în Knesset

Frunza Verde, unul dintre partidele de pe scena politică israeliană, care militează pentru legalizarea consumului de droguri uşoare, este creditat cu şanse de a intra în Parlament, de ultimele sondaje realizate înaintea alegerilor legislative. În trecut, speranţele acestuia de a obţine unul din cele 120 de fotolii parlamentare păreau mai degrabă o halucinaţie, dar sondajele arată că acesta are o şansă mai mare în actualul context. Frunza Verde şi-a promovat imaginea printr-o serie de spoturi publicitare controversate, printre care şi unul în care preşedintele Gil Kopatch este aşezat la mormîntul fondatorului statului Israel, David Ben-Gurion, fumînd o ţigară de marijuana uriaşă. ”David, ştiai că în ţară sînt circa un milion de fumători de iarbă?”, întreabă un comic, oferind o ţigară acestui simbol îndepărtat al sionismului. În Israel, posesia sau utilizarea de marijuana se pedepseşte cu pînă la trei ani de închisoare.

Un loc în Knesset ar putea fi mai mult decît o halucinaţie pentru partidul fumătorilor de canabis, care a fuzionat cu o altă formaţiune mai mică, formînd una dintre cele mai bizare alianţe din istoria Israelului. ”Supravieţuitorii Holocaustului şi Frunza Verde Matură” au promovat, în platforma lor, legalizarea canabisului şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru supravieţuitorii lagărelor naziste. O altă formaţiune dintre cele 33 care candidează la scrutinul de azi este Partidul pentru Războiul împotriva Băncilor, care pretinde că instituţiile financiare provoacă sărăcie şi exploatarea cetăţenilor. Partidul a obţinut numai 2.183 de voturi în 2006, dar contează pe nemulţumirea generală împotriva crizei financiare pentru a atrage mai multe voturi în noul context economic. Partidul pentru Drepturile Bărbaţilor, neintimidat de rezultatelor ultimului scrutin, promite că va ajuta la salvarea Israelului de ceea ce liderul său, Yaakov Schlusser, numeşte ”extremismul feminist”.