Diferenţa dintre democraţi şi republicani s-a redus cu doar o zi înaintea alegerilor legislative parţiale din Statele Unite, chiar dacă Partidul Democrat îşi menţine prima poziţie, care i-ar permite preluarea controlului a cel puţin uneia dintre camerele Congresului. Pentru a obţine majoritatea celor 435 de locuri în Camera Reprezentanţilor pentru prima dată după 12 ani, opoziţia democrată are nevoie de 15 locuri, ipoteză tot mai plauzibilă. Nouă locuri par deja adjudecate de democraţi în timp ce confruntarea electorală din alte circa 30 de circumscripţii le-ar putea aduce alte 15 mandate. Pentru a prelua controlul Senatului unde o treime dintre cele 100 de locuri vor fi reînnoite, democraţii au nevoie de încă şase mandate, un proces mult mai dificil.

Ultimele sondaje sînt foarte strînse şi oferă informaţii nuanţate cu privire la avantajul democraţilor. Un sondaj efectuat de cotidianul "Washington Post" în colaborare cu postul de televiziune ABC, înainte de pronunţarea verdictului în procesul lui Saddam Hussein, îi credita pe democraţi cu 51% din preferinţele electoratului american, spre deosebire de republicani care au înregistrat 45% din intenţiile de vot, o diferenţă între cele două partide care s-a redus de la ultimul studiu. Institutul Pew mizează pe o victorie a democraţilor în Camera Reprezentanţilor cu 47% din voturi faţă de 43 de procente cît ar înregistra republicanii. În urmă cu două săptămîni, un sondaj efectuat de acelaşi institut îi poziţiona pe democraţi în fruntea preferinţelor electoratului cu 50% din intenţiile de vot, republicanii obţinînd doar 39 de procente din preferinţe.

Sondajele arată şi o scădere a susţinerii dreptei religioase, pe care mizau republicanii în urma scandalurilor şi promisiunilor neonorate, doar 54% dintre evangheliştii albi exprimîndu-şi sprijinul pentru partidul preşedintelui Bush faţă de 78% cîţi l-au votat pe liderul american în alegerile din 2004.

Războiul din Irak, în continuare, sursa nemulţumirilor

Sondajul Washington Post/ABC susţine că majoritatea electoratului democrat, 73%, este nemulţumită de războiul declanşat în Irak, în timp ce terorismul îi motivează pe 77% dintre republicani. Potrivit studiului realizat de revista "Time", 53% dintre americani cred că războiul din Irak a fost o greşeală. Este, totodată, dificil de stabilit dacă verdictul pronunţat duminică în procesul lui Saddam Hussein a avut un impact electoral. Democraţii au negat că verdictul pronunţat la Bagdad ar avea vreun impact pe ultima sută de metri a campaniei.

Rezultatul alegerilor parţiale va influenţa într-o mare măsură politica administraţiei de la Washington în ultimii ani ai mandatului preşedintelui Bush, care ar putea fi nevoit să colaboreze cu cel puţin o Cameră a Congresului dominată de democraţi. În urmă cu 12 ani, Partidul Republican a obţinut majoritatea atît în Camera Reprezentaţilor, cît şi în Senat, după o lungă perioadă de dominare a democraţilor. Aflat în situaţia de a guverna cu un Congres republican, predecesorul lui Bush, preşedintele Clinton, care a "coabitat" şase dintre cei opt ani de mandate cu majoritate republicană, a depăşit această situaţie folosindu-se de dreptul de veto pentru a bloca 38 de legi şi a recurs la "ordine executive" pentru a trece de opoziţia Congresului. Totuşi, administraţia Bush, care s-a lovit în unele cazuri de împotrivirea Congresului, chiar şi în condiţiile în care acesta era controlat de republicani, ar avea de înfruntat o serie de probleme. Cu majoritate în Camera Reprezentanţilor, democraţii, care ar deţine preşedinţia comisiilor, ar putea declanşa numeroase anchete şi audieri parlamentare, obligîndu-i pe secretarii de stat să dea explicaţii privind războiul din Irak şi permiţîndu-le criticilor Administraţiei să denunţe eventualele abuzuri. Tot ei ar fi, în aceste condiţii, cei care decid ce legi intră pe ordinea de zi a Congresului.

În mod tradiţional, partidul aflat la putere înregistrează pierderi importante în al şaselea an al unei preşedinţii cu două mandate, însă republicanii au sperat ca, prin reîmpărţirea circumscripţiilor electorale, să reducă pierderile. Pe lîngă erodarea firească a popularităţii, republicanii s-au confruntat cu mai multe probleme: în primul rînd, opoziţia opiniei publice faţă de războiul din Irak, dar şi cu popularitatea extrem de scăzută a preşedintelui Bush şi scandalurile sexuale şi de corupţie ce au afectat în ultima vreme personalităţi din rîndurile partidului sau apropiate acestuia. Apariţiile preşedintelui au fost programate numai în state şi districte cu o pronunţată orientare republicană.

Campanie electorală de trei miliarde de dolari

Atît republicanii, cît şi democraţii consideră că o prezenţă masivă la vot a alegătorilor ce, în mod tradiţional, acordă mai puţină atenţie alegerilor de la jumătatea mandatului prezidenţial, i-ar avantaja. Republicanii au dovedit în trecut că reuşesc să îşi mobilizeze electoratul înaintea alegerilor, însă, de această dată şi democraţii încearcă acelaşi lucru. În ultimele zile de campanie, Partidul Republican a alocat sume importante pentru cîteva competiţii în care avantajul candidaţilor democraţi s-a redus, iar o prezenţă la vot importantă poate modifica rezultatele estimate de sondaje. Partidul Democrat a adoptat, în campanie, o strategie de reconstruire a bazei electorale în toate statele federale, inclusiv în cele considerate "state roşii", cu majoritate republicană stabilă, fondurile de campanie nemaifiind concentrate către competiţiile strînse. Contribuţiile totale investite în campanie vor depăşi în acest an trei miliarde de dolari. Suma totală este cu 14,5% mai mare decît cea cheltuită în 2004, cînd un miliard de dolari a costat numai cursa prezidenţială.

În situaţia în care echilibrul de forţe într-una sau chiar ambele Camere ale Congresului se va modifica, atît democraţii, cît şi Casa Albă vor trebui să accepte o serie de compromisuri, în caz contrar existând riscul blocării activităţii. Democraţii, mai puţin disciplinaţi şi dispuşi să accepte o poziţie comună, riscă să îşi erodeze popularitatea şi să îşi reducă şansele pentru o eventuală victorie în alegerile prezidenţiale din 2008. La rîndul său, preşedintele Bush a dat dovadă de puţină disponibilitate la compromis, în lipsa unui acord în rîndurile congresmenilor, şeful Casei Albe fiind nevoit să renunţe, cel puţin temporar, la două dintre priorităţile mandatului său: reforma imigraţiei şi cea a sistemului public de pensii.

Nu în ultimul rînd, alegerile oferă o şansă administraţiei de la Washington de a-şi schimba politica externă şi de a relua legăturile cu foşti aliaţi din întreaga lume. Americanii de rînd sînt nemulţumiţi de declinul sprijinului internaţional de care se bucură Statele Unite după atentatele din 11 septembrie 2001. Statele Unite par a nu dispune de o politică de instaurare a păcii în Orientul Mijlociu, iar dovadă este faptul că Israelul a bombardat poziţiile Hezbolah din Liban fără încetare în lunile iulie şi august. În plus, scandalurile izbucnite în ceea ce priveşte abuzurile comise la adresa prizonierilor, precum cel de la închisoarea Abu Ghraib, au erodat periculos imaginea de apărător al drepturilor omului.