Cetăţenii a nouă regiuni din Rusia şi-au ales, ieri, reprezentanţii în adunările locale, într-un scutin ce va testa popularitatea forţelor proguvernamentale înaintea alegerilor prezidenţiale din 2008. Kremlinul a permis pentru prima dată unui număr de trei formaţiuni cu vederi proguvernamentale să se înscrie în cursa electorală împotriva alianţei Rusia Unită a preşedintelui Putin, demers considerat o încercare de a diversifica spectrul politic la nivel naţional. Mandatul lui Vladimir Putin, popular în rîndul majorităţii cetăţenilor ruşi, a fost marcat de o concentrare a puterii politice, adevăratele partide de opoziţie diminuîndu-şi forţa, iar majoritatea instituţiilor democratice aflîndu-se sub autoritatea Kremlinului.

Noile formaţiuni proguvernamentale sînt reprezentate de Partidul Pensionarilor, Partidul Mama Rusia şi Partidul Vieţii, care s-au prezentat separat în alegerile organizate în regiuni extinse, de la graniţa cu Finlanda şi pînă la Oceanul Pacific. Opoziţia, reprezentată de comunişti şi liberal-democraţi, a participat de asemenea la alegeri, dar analiştii anticipează că nu va obţine rezultate substanţiale. Apariţia celei de-a doua forţe politice sprijinite de Kremlin va da naştere mai degrabă la o competiţie în rîndul grupurilor din jurul administraţiei prezidenţiale decît să revitalizeze adevăratul proces democratic al alegerilor. Acest fapt va crea mai multă flexibilitate odată cu sfîrşitul mandatului preşedintelui Putin, în 2008.

Scrutinul va demonstra dacă iniţiativa de a crea un sistem politic bazat pe două partide proguvernamentale va funcţiona. Noua legislaţie electorală adoptată anul trecut nu vine în sprijinul contracandidaţilor alianţei Rusia Unită. Noile reglementări au majorat fondurile electorale necesare, au ridicat pragul necesar intrării în adunările locale de la 3 la 7% şi au redus prezenţa minimă la vot necesară validării alegerilor. Primele rezultate electorale sînt aşteptate astăzi.

Armata rusă ar putea interveni în două regiuni separatiste gruzine

Campania electorală în alegerile locale a fost umbrită în ultima săptămînă de criza ruso-gruzină. Mai nou, se lansează speculaţii cu privire la intervenţia armatei ruse în sprijinul Abhaziei şi Oseţiei de Sud, cele două regiuni separatiste pro-ruse din Gruzia, dacă autorităţile de la Tbilisi le vor ataca şi vor recurge la represalii împotriva lor. Avertismentul a venit, duminică, din partea ministrului rus al Apărării, Serghei Ivanov. Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut, la rîndul său, vineri, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa să exercite presiuni asupra Gruziei care, potrivit liderului de la Kremlin, incită deliberat la tensiuni şi pregăteşte o acţiune armată în Oseţia de Sud şi Abhazia.

Cele două regiuni separatiste se bucură de independenţă de facto de la izbucnirea conflictelor la începutul anilor '90, dar preşedintele gruzin Mihail Saakaşvili, ales în 2004, a promis că va prelua controlul asupra celor două provincii. Rusia susţine diplomatic şi financiar cele două regiuni, unde un număr ridicat de locuitori au obţinut paşapoarte ruseşti şi afirmă că prezenţa forţelor militare ruse în zonă este vitală pentru a împiedica un nou conflict. Criza diplomatică dintre Moscova şi Tbilisi a izbucnit la 27 septembrie, odată cu arestarea în Gruzia a patru ofiţeri ruşi suspectaţi de spionaj, dar care au fost ulterior eliberaţi. Rusia a repatriat personalul său diplomatic, a întrerupt toate legăturile cu Gruzia şi a intensificat controalele asupra cetăţenilor gruzini, pe teritoriul său.

Tendinţa de a ţine sub control unele teritorii strategice din fosta Uniune Sovietică reiese şi din faptul că Duma de Stat a Federaţiei Ruse a recunoscut rezultatele referendumului din Transnistria privind independenţa de Republica Moldova şi alipirea ulterioră de Rusia, cerînd comunităţii internaţionale să îl recunoască de asemenea. Textul va fi transmis Parlamentului de la Chişinău, Sovietului Suprem al autoproclamatei republici transnistrene, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Tiraspol, în referendumul de la 17 septembrie, 97,1% din alegători au votat în favoarea independenţei Transnistriei, în timp ce numai 2,3% s-au opus acestei măsuri.

Ziaristă asasinată la Moscova

Mulţi dintre manifestanţii reuniţi, ieri, la Moscova au mărşăluit în memoria ziaristei Anna Politkovskaia, ucisă cu focuri de armă în imobilul în care locuia. Moartea acesteia a trezit un val de reacţii de indignare şi emoţie în lumea întreagă şi în rîndurile opiniei publice din Rusia. De la Statele Unite la Consiliul Europei, numeroşi responsabili politici occidentali s-au alăturat jurnaliştilor şi apărătorilor drepturilor omului, condamnînd asasinatul. Statele Unite s-au declarat "şocate şi profund îndurerate" de vestea asasinării ziaristei ruse Anna Politkovskaia, critic vehement al preşedintelui Vladimir Putin, în timp ce Kremlinul a preferat să păstreze decomandată tăcerea asupra acestui incident. Fostul preşedinte rus, Mihail Gorbaciov, acţionar la ziarul pentru care scria Anna Politkovskaia, "Novaia Gazeta", a numit asasinatul "o crimă sălbatică şi o lovitură pentru întreaga presă democratică şi independentă".

Pentru organizaţia de apărare a drepturilor omului Amnesty International, ca şi pentru numeroşi observatori din Rusia, Anna Politkovskaia a fost vizată din cauza activităţii sale de ziarist de investigaţii, care dezvăluia încălcarea drepturilor omului în Cecenia şi în alte regiuni din Rusia. În timp ce se deplasa cu avionul la Beslan, pentru a relata despre luarea de ostatici din septembrie 2004, într-o şcoală din acest oraş din Caucaz, a fost victima unei intoxicări. Aceasta a acuzat autorităţile că ar fi încercat să-i otrăvească ceaiul pe care l-a băut la bordul avionului. În februarie 2001, Anna Politkovskaia a fost reţinută timp de mai multe zile de forţele ruse din Cecenia, arestare pe care a pus-o pe seama unei anchete desfăşurate într-un centru de detenţie al armatei. Ziarista a acceptat, în octombrie 2002, să servească drept negociator în timpul luării de ostatici de la teatrul din Moscova, de către o trupă de comando pro-cecenă. Asasinarea ziaristei survine în momentul în care urma să fie publicat articolul acesteia despre practica torturii în Cecenia, în care este implicat direct Ramzan Kadîrov, premierul Ceceniei desemnat de preşedintele Putin.