Astăzi, SUA îşi aleg un nou preşedinte şi, dacă previziunile şi rezultatele ultimelor sondaje de opinie sînt corecte, am putea asista la sosirea la Casa Albă a primului preşedinte de culoare din istoria celui mai democratic stat din lume. Interesul manifestat faţă de alegerile din SUA nu este întîmplător. În plină criză economică mondială, cu două fronturi ca două răni deschise în Irak şi Afganistan, SUA aşteaptă cu sufletul la gură, ca de altfel întreaga omenire, venirea la Casa Albă a locatarului următorilor patru ani, care cu siguranţă va schimba ceva, indiferent dacă într-o manieră pozitivă sau negativă. La alegerile din acest an, aproximativ 153,1 milioane de persoane figurează în registrele de vot din SUA, cu zece milioane mai mulţi decît datele precedente, arată un studiu al unui institut independent, citat de “USA Today”, în ediţia electronică. Potrivit studiului realizat de Center for the Study of the American Electorate, s-au înscris în registrele electorale 73,5% dintre pesoanele de peste 18 ani. Democraţii au obţinut în plus 2,9 milioane de alegători, în timp ce republicanii au pierdut aproximativ 1,5 milioane, notează studiul.

Mii de jurnalişti străini se află în SUA pentru alegerile prezidenţiale

Alegerile prezidenţiale americane, care suscită un interes extraordinar, au atras, în SUA, mii de jurnalişti din întreaga lume. Mulţi dintre ei vor transmite din Chicago, de la cartierul general al candidatului democrat Barack Obama. Pe lîngă faptul că Obama conduce în sondaje, fascinaţia presei pentru candidatul de culoare se reflectă în special în numărul de reporteri care au ales să meargă la Chicago în ziua scrutinului prezidenţial. Astfel, echipa de campanie a lui Barack Obama a acreditat 1.500 de jurnalişti străini pentru seara organizată la cartierul general al candidatului democrat, dar a fost nevoită să refuze alţi corespondenţi. Fostul prezentator american Dan Rather va comenta desfăşurarea scrutinului în exclusivitate europeană. În India, dezbaterile prezidenţiale au fost transmise în direct de principalele posturi de televiziune. Postul arab de televiziune Al-Jazeera şi-a suplimentat echipa cu 12 persoane trimise în Chicago şi Phoenix, dar şi în state considerate decisive: Florida, Ohio, Virginia şi Colorado. În pofida decalajului orar, prezentatorii de la trei posturi de televiziune israeliene vor relata în direct despre evenimentul din SUA.

Candidatul democrat la Casa Albă, Barack Obama, are un avans în sondaje în trei state-cheie (Florida, Ohio, Pennsylvania), însă diferenţa se reduce în favoarea republicanului John McCain, potrivit unui sondaj publicat luni, de Universitatea Quinnipiac. Obama este creditat cu un avans de două pînă la zece puncte în aceste trei state considerate cruciale pentru scrutinul prezidenţial. Din 1960, niciun candidat nu a mai cîştigat Casa Albă fără a obţine susţinerea a cel puţin două din cele trei state-cheie. Obama este creditat cu 47% din intenţiile de vot în Florida (sud-est), faţă de 45% pentru McCain, 50% faţă de 43% în Ohio (nord) şi 52% faţă de 42% în Pennsylvania (est). Sondajul precendent al aceluiaşi institut publicat la 29 octombrie îi atribuia lui Obama un avans mai net în Ohio (51% faţă de 42%), iar în Pennsylvania (53% faţă de 41%). Aceeaşi diferenţă a fost înregistrată şi în Florida. “Senatorul Obama pare să se îndrepte către cel mai bun rezultat al unui candidat democrat în rîndul populaţiei albe într-o generaţie, de la Jimmy Carter în 1976 şi poate chiar Lyndon Johnson în 1964”, a declarat Peter Brown, directorul adjunct al institutului de sondaje al universităţii Quinnipac (Connecticut). Sondajul a fost realizat de la 27 octombrie la 2 noiembrie, pe un eşantion de 1.773 de persoane în Florida, 1.574 în Ohio şi 1.493 în Pennsylvania. Marja de eroare este de plus/minus 2,5% în Pennsylvania şi Ohio, şi de 2,3% în Florida.

Sistemul electoral american, acelaşi în bună măsură de aproape două secole, este unul dintre cele mai complicate din cîte există în statele democratice. Atunci cînd se duc la vot ca să decidă cine le va fi preşedinte, americanii nu-i votează direct pe Obama sau pe McCain, ci un grup de mari electori, reuniţi în ceea ce se numeşte Colegiul Electoral. Anul acesta este ales al 44-lea preşedinte al SUA, care-şi va prelua funcţiile la 20 ianuarie 2009. Alegătorii americani nu participă, tehnic vorbind, la alegerea directă a candidatului. Votîndu-l pe unul dintre aceştia, americanii aleg, de fapt, o listă de electori, reprezentîndu-l pe fiecare candidat. Aceştia sînt reuniţi în ceea ce se numeşte Colegiu Electoral. Fiecare stat american are un anumit număr de electori, stabilit în funcţie de mărimea populaţiei. În aproape toate statele, mai puţin în Maine şi Nebraska, state ce respectă proporţiile de electori democraţi şi republicani, cîştigătorul votului popular primeşte toate voturile Colegiului Electoral din statul respectiv. De pildă, în California, unde este cea mai numeroasă populaţie, dacă un candidat obţine cu un vot mai mult decît celălalt, el va cîştiga toţi cei 55 de electori. Acelaşi lucru se întîmplă şi în cele trei state-cheie, Ohio, Pennsylvania şi Florida, unde, de altfel, candidaţii desfăşoară şi cea mai intensă campanie electorală. Din 1960 încoace, nimeni nu a devenit preşedinte dacă nu a cîştigat în statele-cheie. În anul 2000, statul Florida i-a adus victoria lui George W. Bush. Iar în 2004, acelaşi candidat a obţinut în Ohio un avans de 2%, hotărîtor pentru cel de-al doilea mandat. Cei 538 de electori sînt desemnaţi de partide, iar votul lor trebuie să îl respecte pe cel popular. Ei au rolul de a preveni ca la Casa Albă să ajungă un dictator. Electorii se reunesc fiecare în statul în care a fost ales şi desemnează cîştigătorul scrutinului, după ce se numără votulurile populaţiei. Preşedinte al SUA este cel care obţine minim 270 din 538 de electori. În caz de egalitate de voturi, preşedintele este ales de Camera Reprezentanţilor şi, dacă şi aici votul este egal, de către Senat.

Alţi 12 candidaţi sînt angajaţi în cursa pentru Casa Albă, în afară de Barack Obama şi John McCain

Republicanul John McCain şi democratul Barack Obama nu sînt singurii care îşi dispută preşedinţia SUA, în această cursă fiind angajaţi alţi 12 candidaţi. Fără fonduri şi organizare, ceilalţi candidaţi nu au nici cea mai mică şansă de a cîştiga, fiind cel mai adesea condamnaţi la un rol de figuranţi. Unii dintre aceştia, printre care libertarianul Bob Barr, independentul Ralph Nader, Chuck Baldwin din partea Partidului Constituţiei şi ecologista Cynthia McKinney le-ar putea crea probleme lui McCain şi lui Barack Obama în anumite state-cheie. Un sondaj al RealClearPolitics (RCP) îl creditează pe Nader cu circa 2,5% din intenţiile de vot la nivel naţional, şi pe Barr cu 1,3%. Restul candidaţilor nu ar obţine nici măcar 1%. Nader, în vîrstă de 74 de ani, apărător al drepturilor consumatorilor şi uneori considerat responsabil pentru eşecul democratului Al Gore în faţa lui Bush, în 2000, s-a angajat în cea de-a cincea tentativă a sa la Casa Albă. Barr, care a reprezentat Georgia în Congres, între 1995 şi 2003, a fost lider al conservatorilor. El a întrerupt legăturile cu administraţia Bush după adoptarea legii împotriva terorismului, Patriot Act. “În noiembrie, Barr ar putea fi ceea ce Ralph Nader a fost pentru Al Gore în 2000: catastrofal”, a apreciat George Will, editorialist la “Newsweek”. Barr va concurca cu Chuck Baldwin, fost republican care reprezintă Partidul Constituţiei, al cărui program este destul de similar cu cel al libertarienilor. Baldwin va fi prezent în cel puţin 37 de state. Ecologiştii au desemnat drept candidat la preşedinţie o femeie de culoare, reprezentantă democrată a Georgiei în Congres (1993-2003) Cynthia McKinney, care va fi prezentă în 32 de state şi care i-ar putea crea probleme lui Obama, privîndu-l de voturile feministelor şi al pacifiştilor. “Există candidaţi care se opun războiului în tot spectrul politic. La dreapta sînt Bob Barr şi Chuck Baldwin. La stînga, Cynthia McKinney şi Ralph Nader”, a declarat Kevin Zeese, director al asociaţiei Electoratul pentru Pace. Alături de aceşti patru candidaţi se numără alţi trei socialişti şi mai mulţi independenţi.