Institutul pentru Memoria Naţională din Polonia va publica documente care ar atesta că fostul preşedinte al ţării Aleksander Kwasniewski a colaborat cu serviciul secret comunist. Janusz Kurtyka, directorul acestei instituţii, îl acuză pe fostul preşedinte că era înregistrat cu numele de cod „Alek” în dosarele serviciilor secrete comuniste. În opinia sa, aceasta este o dovadă că Aleksander Kwasniewski a fost mai degrabă un agent secret decît o victimă a supravegherii SB. Aleksandr Kwasniewski a negat vehement acuzaţiile. „Ştiu cine sînt şi cine am fost. Nu am fost niciodată un agent secret înregistrat ca sau alt nume de cod şi acest lucru a fost deja dovedit”, a declarat acesta. În 2000, Curtea Lustraţiei, ce trebuia să determine dacă oficiali publici au cooperat cu serviciile secrete, a decis că acesta nu a fost niciodată un agent secret şi nu a cooperat cu serviciul.

Aleksander Kwasniewski susţine că acuzaţiile reprezintă o formă de răzbunare, pentru că el l-ar fi numit „Institutul Mincinoşilor”. Kwasniewski a spus în glumă că trebuie să fie fost Kurtyka însuşi cel care l-a înregistrat. De altfel, în trecut, Institutul pentru Memoria Naţională a mai fost acuzat de vendete împotriva unor politicieni din Partidul Lege şi Justiţie, în special oponenţi ai lui Lech şi Jaroslaw Kaczynski, inclusiv fostul preşedinte Lech Walesa.

Pe de altă parte, deputaţii din cadrul partidului polonez Lege şi Justiţie au propus adoptarea unei rezoluţii speciale în Parlament privind condamnarea invaziei sovietice a Poloniei, la 17 septembrie 1939. Proiectul de rezoluţie, propus de partidul fraţilor Kaczynski, prevede, de asemenea, ca la aniversarea agresiunii comise de fosta Uniune Sovietică împotriva Poloniei, care ar fi acţionat de comun acord cu Germania hitleristă, Dieta poloneză, Camera Inferioară a Parlamentului, să aducă un omagiu victimelor actului de agresiune de la 17 septembrie 1939.