Ruşii l-au condus, miercuri, pe ultimul drum pe scriitorul Aleksandr Soljeniţîn, care a decedat în cursul nopţii de duminică spre luni, la locuinţa sa din Moscova în urma unei insuficienţe cardiace. Funeraliile au început cu o slujbă religioasă de două ore la Mănăstirea Donskoi din Moscova. Înhumarea a avut loc în cimitirul mănăstirii, acolo unde şi-a dorit să-şi petreacă veşnicia cel care a dezvăluit lumii întregi, prin operele sale, ororile sistemului concentraţionar sovietic. La funeralii au asistat cîteva sute de persoane. Şase soldaţi în uniforme au purtat pînă la mormînt sicriul deschis, precedat de un ofiţer de gardă care a ţinut în mîini portretul defunctului. Trei salve de arme au fost trase în aer, pe fond de muzică militară. Apropiaţii fostului disident au aruncat apoi pămînt pe sicriul acestuia. Dmitri Medvedev s-a amestecat în mulţimea compactă, dar relativ modestă. Preşedintele rus a prezentat apoi condoleanţele sale apropiaţilor defunctului. Acesta şi-a întrerupt vacanţa pentru a participa la slujba de înmormîntare. A depus un buchet de trandafiri roşii la catedrală şi a schimbat cîteva cuvinte cu văduva Natalia Soljeniţîna, căreia i-a prezentat şi condoleanţele sale.

Aleksandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel în 1970, s-a stins din viaţă la vîrsta de 89 de ani. Lasă în urmă o operă monumentală, între care “Arhipeleagul Gulag”, “O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, “Primul cerc”, “Pavilionul Canceroşilor”. Cuvintele unui fost deţinut politic, venit de la Rostov-pe-Don pentru a-i aduce un ultim omagiu scriitorului, sînt semnificative pentru ceea ce a însemnat Aleksandr Soljeniţân. “El este tatăl sau fratele tuturor deţinuţilor politici. Astfel de oameni nu mor niciodată. Ideile lor rămîn vii pentru totdeauna!”, declara Vitold Abankin.