ACORDUL CU FMI, PUNCT DE COTITURĂ Cum poate România se se împrumute mai ieftin pe termen lung? Simplu, să facă reforme, infrastructură, progrese, investiţii. Dar mai e mult până departe, aşa că ne mulţumim şi cu nişte soluţii alternative, precum semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, reducerea dobânzii-cheie de către Banca Naţională a României (BNR) şi îmbunătăţirea ratingului ţării de către Standard & Poor’s (cea mai recentă obsesie a mediului economic). Nu o spunem noi, ci analiştii băncii austriece Raiffeisen, într-o analiză coerentă a situaţiei curente. În ultimele luni, Finanţele s-au împrumutat la costuri în scădere, ca urmare a cererii ridicate din partea investitorilor străini. „Dobânzile plătite de MFP ar putea aluneca şi mai jos, întrucât ne aşteptăm ca statul să atragă sumele planificate şi BNR să relaxeze condiţiile de lichiditate din piaţă. Potenţialul de scădere este totuşi limitat, pentru că dobânzile sunt apropiate de dobânda-cheie (5,25%)”, notează analiştii Raiffeisen Bank. În acelaşi timp, şi posibilitatea ca dobânzile plătite de stat să crească este destul de mare. În primul rând, încheierea unui al treilea acord consecutiv cu FMI nu este o treabă sigură; în al doilea rând, banca centrală nu va reduce dobânda-cheie până la finele anului, în ciuda factorilor tot mai puternici care susţin contrariul (condiţii economice slabe, riscuri politice minime, inflaţie în declin).

ÎN HORĂ CU RESTUL EUROPEI Cât despre PIB, cei de la Raiffeisen se aşteaptă la o creştere economică relativ modestă, în prima parte a anului, o accelerare fiind posibilă abia în semestrul II şi numai dacă economiile europene îşi revin. „Avansul din următorii ani depinde în mare măsură de absorbţia fondurilor europene şi de progresul reformelor structurale”, spune economistul-şef al băncii austriece, Ionuţ Dumitru. În privinţa cursului de schimb, analiştii Raiffeisen mizează pe stabilitate, cel mai probabil în intervalul 4,4 - 4,5 lei/euro. Totul ţine însă de ce se întâmplă în zona euro şi de cum evoluează apetitul pentru risc al investitorilor. „Activitatea din Europa şi SUA este lentă. Deşi se observă un val de optimism în rândul companiilor, creşterea trebuie să fie confirmată şi de acţiuni concrete, cum ar fi comenzile noi”, conchide Ionuţ Dumitru. E bine totuşi să rămânem încrezători. Până în iunie, exporturile ar trebui să dea un semnal de creştere şi, drept urmare, să stimuleze investiţiile, se mai arată în raportul Raiffeisen.