Vineri, autorităţile belgiene au luat măsuri speciale de securitate la Bruxelles, pentru a preveni orice posibil atentat. Aeroporturile, staţiile feroviare şi cele de metrou, pieţele şi instituţiile guvernamentale au fost supravegheate cu atenţie. La Bruxelles se află sediile a numeroase instituţii europene şi al NATO. Anunţul Belgiei privind sporirea măsurilor de securitate a fost determinat de arestarea în cadrul unei operaţiuni a poliţiei a 14 persoane suspectate că aparţin unei mişcări islamiste. Presupuşii islamişti suspectaţi de terorism au fost arestaţi vineri dimineaţă, după ce poliţia belgiană a descoperit un “plan de evadare bazat pe arme şi dispozitive explozibile” asupra unui islamist tunisian deţinut în Belgia, Nizar Trabelsi, a precizat un reprezentant al Parchetului federal belgian, Lieve Pellens. Deţinutul condamnat pentru terorism este un tunisian de 37 de ani, de profesie fotbalist. El a jucat pentru mai multe echipe de fotbal din Germania. Tunisianul a fost arestat în Belgia, în 2001, fiind acuzat de plănuirea unui atentat cu maşină-capcană împotriva unei baze militare unde se află trupe americane. Teroristul a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Acesta are legături cu liderul al-Qaida, Osama ben Laden, pe care l-a întîlnit în Afganistan. “Grupul arestat are o viziune extremistă asupra islamului şi pregătea un proiect de evadare cu arme şi dispozitive explozibile. Nu avem nicio garanţie că, dacă aceste mijloace există, nu ar putea fi utilizate într-un alt mod, într-o anume perioadă cînd oamenii se adună de sărbători”, a precizat Lieve Pellens.

Tot vineri, noul guvern belgian, de tranziţie, condus de liberalul flamand Guy Verhofstadt, a depus jurămîntul, după o criză politică ce a durat şase luni, urmînd să rămînă, în principiu, în funcţiune timp de trei luni. Verhofstadt şi cei 13 miniştri ai săi au depus jurămîntul în faţa Regelui Albert al II-lea, la două zile după ce cinci partide politice au încheiat un acord care pune capăt unei cvasi-vacanţe de 194 de zile a puterii. După alegerile legislative din 10 iunie, Verhofstadt a condus un cabinet care s-a ocupat doar de gestionarea treburilor curente ale ţării. El a revenit la rampă la începutul lunii decembrie, după eşecul creştin-democratului flamand Yves Leterme în formarea unei coaliţii guvernamentale. În două săptămîni de negocieri intense, Verhofstadt, în vîrstă de 54 de ani, a reuşit să reunească, în jurul unui program de tranziţie, partidele creştin-democrate şi liberale, flamande şi francofone, precum şi Partidul Socialist francofon. Noul guvern trebuie să ia măsuri de urgenţă, îndeosebi pentru a lupta împotriva scăderii puterii de cumpărare şi să lanseze negocieri privind o reformă vastă a instituţiilor avînd ca scop să le acorde regiunilor mai multe competenţe şi să soluţioneze conflictul dintre flamanzi şi francofoni. Leterme, care ar urma să-i succeadă în funcţie lui Verhofstadt cel tîrziu în luna martie, are ca principală misiune pregătirea reformelor.