Datele statistice arată că România ocupă locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatită C, dar și locul 4 ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice (44,5 decese la suta de mii de locuitori - media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori). Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a realizat un sondaj în rândul membrilor săi cu ocazia celei de-a IX-a ediţii a Conferinţei Naţionale, organizată în perioada 3-4 noiembrie, la Iaşi, din care reiese că 90% dintre pacienţii respondenţi au cunoscut cel puţin o persoană nou-diagnosticată cu hepatită în ultimul an. Jumătate dintre aceştia spun că au intrat în contact cu mai mult de o persoană diagnosticată recent cu o afecţiune hepatică. ”Potrivit datelor CNAS din 2016, aproximativ 3 milioane de români erau neasiguraţi în sistem, fapt pentru care este extrem de dificil să aibă acces la diagnosticarea hepatitelor virale, respectiv să poată fi incluşi în programe de tratament. Vorbind despre o boală infecţioasă, uşor transmisibilă, consider că este extrem de important ca autorităţile să aibă în vedere măsuri pentru această categorie de persoane”, declară preşedintele APAH-RO, Marinela Debu, citată într-un comunicat.

DISCRIMINARE Discriminarea continuă să fie un element important în viaţa pacienţilor care declară că întâmpină această problemă în rândul prietenilor (cele mai multe răspunsuri), la locul de muncă, dar şi când merg la medic, în special la stomatolog. „Din păcate, pacienţii care sunt discriminaţi decid să ascundă boala fără să-şi dea seama de efectele negative pe care le pot genera. Recomandarea noastră este să existe o bună cunoaştere a drepturilor şi obligaţiilor atât din partea bolnavilor, cât şi a comunităţii. APAH-RO desfăşoară periodic campanii de informare şi solicită tuturor factorilor de opinie şi decizionali să ni se alăture”, a adăugat Marinela Debu.

INFORMARE Cu privire la modalităţile de informare, internetul se află în top, urmat de ONG-uri/asociaţii de profil şi abia pe locul trei medicii. Întrebaţi despre obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a elimina hepatitele până în 2030, părerile sunt împărţite în mod egal, jumătate fiind încrezători şi jumătate păstrându-se sceptici. Sondajul nu este reprezentativ la nivel naţional, dar arată opiniile membrilor APAH-RO, asociaţie ce are filiale în toată ţara. Rezultatele sondajului, dar şi problemele dezbătute în cadrul Conferinţei Naţionale vor fi transmise autorităţilor competente (Ministerul Sănătăţii şi CNAS).

TRATAMENT Punctual, referitor la noul tratament (fără interferon) pentru pacienţii cu hepatită C, subiect extrem de abordat, APAH-RO propune următoarele soluţii: Acces nediferenţiat la tratament pentru pacienţi, indiferent de stadiul bolii; Rezolvarea problemei persoanelor neasigurate, mai ales a celor din mediul rural sau a celor din grupurile de risc; Implementarea unui Program Naţional pentru Hepatite; Îmbunătăţirea prevenţiei prin programe de screening accesibile, dar şi prin introducerea obligatorie a markerilor hepatici la medicii de familie. „România nu are încă un plan naţional implementat pentru prevenirea hepatitelor virale, pentru creşterea ratelor generale de screening şi a accesului la tratament, deşi în cazul infecţiei cu virusul hepatitic C înregistrăm cea mai ridicată rată de prevalenţă din Europa, de 2,54%. Aproximativ 600.000 de persoane sunt potenţial afectate. Dintre acestea doar 16% sunt diagnosticate şi doar aproximativ 0,6% sunt tratate”, a declarat preşedintele executiv al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, prof. dr. Anca Trifan, în faţa pacienţilor prezenţi la Iaşi.

Ţara noastră şi-a asumat obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de eliminare a hepatitelor virale de pe lista problemelor de sănătate publică, prin reducerea numărului de infecţii noi cu 90%, tratarea a 80% dintre pacienţii identificaţi şi reducerea mortalităţii cu 65% până în 2030.

„Când ne referim la hepatita cronică C putem avea o dublă abordare. Cea optimistă se referă la faptul că, în ultimii doi ani, s-a derulat programul de IFN-free (fără interferon) prin intermediul CNAS, iar aproximativ 15.000 de pacienţi vor fi trataţi şi vindecaţi (98%) până în mai 2018. Pentru latura pesimistă luăm în calcul restul pacienţilor cu formă activă de hepatită care nu au putut accesa programul având un grad mai mic de fibroză”, a declarat dr. Adrian Gabriel Marinescu, medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, la conferința APAH-RO.