INVAZIE. Algele sunt, acum mai mult decât oricând, principalul duşman al agenţilor economici ce desfăşoară activităţi în turism. Invazia de alge din ultima perioadă a alungat turiştii de pe plaje. Principalele „atuuri” ale algelor: disconfortul vizual şi mirosul înţepător. Ce fac autorităţile? Se luptă cu mareea verde, raportul de forţe fiind net în favoarea algelor. Toată lumea se plânge de alge, dar nimeni nu vine să explice cu adevărat acest fenomen. Da, într-adevăr, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) este depăşită de situaţia prezentă. Da, aceeaşi ABADL ar fi trebuit să se gândească la sisteme de protecţie a ţărmului de aceste alge, prin montarea de plase la nivelul digurilor de larg care cel mai probabil ar fi redus eforturile de strângere a algelor. Dar, până să se ajungă la metoda cu plase, trebuie ştiut faptul că în Marea Neagră, cel puţin pe coasta românească, ne confruntăm cu alte tipuri de alge decât cele din Bulgaria, Turcia sau Grecia. Sunt alge care permit foarte greu colectarea cu utilajele. “În fiecare seară, ultilajele ABADL acţionează pe plaje şi chiar în apă, încercând să adune algele aduse de curenţi la mal. Acţiunea de colectare se petrece doar noaptea pentru a nu deranja turiştii. Algele evacuate sunt depozitate în containere de mare capacitate, care ulterior sunt transportate la rampa ecologică IRIDEX de către societatea cu care instituţia noastră a încheiat contract de servicii de curăţare a suprafeţelor de plajă aferente litoralului Mării Negre în sezonul estival 2011. Maşinile de transport părăsesc apoi staţiunea Mamaia numai prin zona de sud, traseul acestora fiind pe Şoseaua de centură, care nu poate fi accesată decât după ce s-a străbătut o porţiune de şosea destul de aglomerată (Delfinariu, City Mall, sens giratoriu Hotel Oxford, spre Şoseaua de centură). Acest traseu este configurat tocmai pentru a evita pătrunderea obligatorie până la primul sens giratoriu în staţiunea Mamaia”, a declarat purtătorul de cuvânt al ABADL, Cătălin Anton.

DE CE S-A “ÎNVERZIT” MAMAIA? În această vară, în special staţiunea Mamaia a fost invadată de alge, în vreme ce pe plajele din dreptul oraşului Constanţa (Faleză Nord, Trei Papuci, Modern) s-au adunat cantităţi mult mai reduse. Explicaţia acestui fapt este existenţa digurilor de larg în zona Mamaia, care constituie un cadru excelent pentru dezvoltarea algelor. În această perioadă, apa a avut o transparenţă crescută, ceea ce a favorizat pătrunderea luminii la adâncimi mai mari, iar temperatura apei, alt element favorizant, a fost şi este extrem de ridicată. Acest lucru a condus la dezvoltarea acestor alge pe toată suprafaţa digurilor, până spre fundul apei. Astfel că acum digurile din dreptul staţiunii Mamaia sunt practic „căptuşite“ cu un strat gros de alge, care se rupe ori de câte ori marea devine mai agitată, iar algele ajung, bineînţeles, pe mal. În zona plajelor oraşului Constanţa, aceste diguri de larg lipsesc şi astfel se explică de ce cantităţile de alge eşuate pe mal sunt mult mai mici. În ceea ce priveşte montarea unor aşa-zise garduri în larg pentru a opri invazia algală, specialiştii INCDM “Grigore Antipa” susţin că aceasta nu este aplicabilă din două motive: în primul rând, costurile de realizare şi întreţinere ar fi uriaşe, iar aceşti bani ar putea fi utilizaţi pentru valorificarea algelor, iar, în al doilea rând, o astfel de barieră ar crea o zonă “moartă” în apropierea malului, favorizantă pentru dezvoltarea bacteriilor care ar intra într-un proces de înmlăştinare.

Nutrienţii şi canicula favorizează dezvoltarea algelor

Dezvoltarea excesivă a algelor în ultima perioadă este o consecinţă a conţinutului crescut de nutrienţi proveniţi din agricultură, ce ajung în apa marină prin intermediul apelor freatice şi, în cea mai mare parte, aduşi de fluviul Dunărea, ce “colectează” astfel de substanţe pe întreg parcursul traseului său prin Europa. Coroborat cu temperaturile crescute şi transparenţa ridicată, acest aport de nutrienţi a favorizat explozia de macroalge din această vară. După cum s-a putut observa, este vorba în acest sezon estival în special de alge verzi, specii ale genurilor Ulva, Cladophora şi Enteromorpha, alge cu un conţinut ridicat de substanţă organică, ceea ce duce la intrarea lor rapidă în putrefacţie odată ajunse la mal. De aceea, colectarea lor trebuie să se facă rapid, pentru a evita mirosul pestilenţial pe care îl degajă.

LE ARUNCĂM SAU LE VALORIFICĂM? Până acum, ABADL nu a făcut decât să adune algele şi să le transporte la groapa de gunoi. Totuşi, aceste ierburi de mare, pe care toată lumea le urăşte, ar putea fi chiar utile. Directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ Constanţa, dr. Tania Zaharia, a declarat că algele marine prezintă o importanţă economică deosebită datorită compoziţiei chimice şi biochimice, fiind folosite ca sursă pentru obţinerea unor substanţe cu acţiune farmacodinamică, aliment în hrana omului, nutreţ sau aditiv în hrana animalelor, în agricultură ca îngrăşământ, ingredient în industria alimentară şi industria cosmetică. Descoperirile recente ale extractelor algale sugerează potenţialul lor anti-viral, anti-SIDA, anti-cancer. În Franţa, se practică în mod curent algoterapia - prin băi calde sau reci cu amestec de alge. În plus, conţinutul ridicat de fibre şi elemente minerale al algelor are rol de fertilizator al solului şi permite retenţia apei; în dezvoltarea domeniului de îngrăşăminte algale se urmăreşte producerea de extracte algale care pot fi produse în forme concentrate şi ulterior diluate de către utilizatori. Soluţia valorificării acestor alge pe plan local ar fi acordarea de finanţări de către alte companii interesate pentru realizarea de proiecte care să studieze punctual proprietăţile şi beneficiile speciilor din Marea Neagră.