Cine ar fi crezut că urât mirositoarele alge de care toată lumea fuge pe plajă pot fi asul din mânecă pentru a ne păstra șansele de a duce o viață normală pe Terra! Algele marine pot evolua foarte rapid pentru a se adapta încălzirii globale, ceea ce arată că unele forme de viaţă pot fi mult mai rezistente decât se credea în faţa temperaturilor şi acidităţii crescute a aceanelor.

VIITOR INCERT Un studiu efectuat de specialiștii Centrului GEOMAR Helmholtz pentru Cercetare Oceanică din oraşul german Kiel arată că o specie de alge microscopice, care se pot reproduce de 500 de ori pe an, adică mai mult de o dată pe zi, poate să prospere când este expusă unor ape mai calde şi unor niveluri de aciditate prevăzute a caracteriza apele oceanice în perioada de dincolo de anul 2100. Fitoplanctonul din specia Emiliania huxleyi este o sursă principală de hrană pentru peşti şi alte forme de viaţă oceanică şi poate absorbi, pe măsură ce se dezvoltă, cantităţi mari de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră. Înflorirea acestei specii de alge poate fi uneori observată din spaţiu, zonele de ocean unde se dezvoltă schimbându-şi culoarea. ”Procesele evoluţionare trebuie luate în considerare când se prezic efectele încălzirii şi acidifierii oceanului asupra fitoplanctonului”, afirmă studiul cercetătorilor germani. Totuşi, rezultatele se referă la o singură specie de alge şi au fost obţinute într-un laborator, folosind un mediu acvatic fără prădători şi factori patogeni. Speciile cu o durată a vieţii mai mare, de la crustacee la peşti, nu ar fi capabile să evolueze destul de rapid pentru a se adapta schimbărilor.

Studiul a arătat că algele, prelevate din apele din largul coastelor Norvegiei, a căror temperatură era de 15 grade, tind să evolueze în organisme de mai mici dimensiuni în ape mai calde, în urma experimentului care a durat mai mult de un an, dar, de asemenea, se dezvoltă mai rapid, ceea ce duce la cantităţi mai mari. Există dovezi că unele recife de corali şi arici de mare ar putea fi mai rezistente schimbărilor de mediu decât se aşteptau oamenii de ştiinţă.

UNII NU CRED... O comisie de cercetători ai Organizaţiei Naţiunilor Unite a ajuns la concluzia că gazele de seră produse de activitatea umană şi emise în atmosferă duc la încălzirea planetei, iar dioxidul de carbon, principalul gaz cu efect de seră, duce la producerea unui acid slab când se dizolvă în apă, ceea ce determină creşterea, deşi înceată, a acidităţii oceanelor. În 2013, un studiu efectuat de 540 de experţi a arătat că acidifierea este, practic, o furtună silenţioasă care afectează oceanele, ameninţând toate formele de viaţă şi ecosistemele marine, de la recifele de corali la populaţia de peşte. Studiul arată că apele vor deveni cu 170% mai acide până în 2100, comparat cu nivelul acidităţii din perioada de dinaintea Revoluţiei Industriale din secolul al XIX-lea. Pe de altă parte, sondajele de opinie arată că mulţi dintre respondenţi consideră că variaţiile naturale sunt responsabile pentru schimbările climatice. Diferenţele de opinie dintre mediul academic şi publicul larg complică planul a aproximativ 200 de guverne de la nivel mondial de a ajunge la o înţelegere privind limitarea încălzirii globale, într-un summit ce va avea loc în a doua jumătate a anului 2015, la Paris.