Fie pentru calmarea unei dureri de măsea, fie pentru dureri de cap, cel mai la îndemînă medicament este algocalminul. Accesibil din punctul de vedere al preţului, algocalminul este folosit de mai toţi românii. Acest medicament a fost interzis, însă, în foarte multe ţări, iar în restul statelor, în afară de România, este restricţionat. Reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Studiul Durerii susţin că metamizolul, substanţa conţinută de algocalmin şi contestată de către cadrele medicale din alte state, poate provoca o boală fatală, numită agranulocitoză. Afecţiunea invocată de reprezentanţii RARSD distruge celulele din măduva osoasă. Mai mult decît atît, medicii care fac parte din RARSD sînt de părere că 60% din medicamentele folosite în controlul durerii în ţara noastră conţin metamizol. Potrivit unor studii recente, realizate în patru spitale universitare din ţara noastră, peste 95% din pacienţi primesc metamizol intravenos împotriva durerilor postoperatorii. Cei care susţin că banalul algocalmin dăunează solicită Ministerului Sănătăţii să retragă medicamentul de pe piaţă, la fel cum au procedat Statele Unite ale Americii, care au renunţat la metamizol în 1977, Marea Britanie, în 1965, iar Arabia Saudită, în 1980. În Suedia, Danemarca, Olanda, Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Kuweit, Nepal, Bangladesh, Georgia şi Lituania, medicamentul este strict interzis.

Pe de altă parte, Consiliul Ştiinţific al Agenţiei Medicamentului va lua în discuţie aceste concluzii expuse de unii dintre medici, privind reacţiile adverse ale algocalminului, în condiţiile în care nu au fost semnalate cazuri de agranulocitoză În România, iar autorităţile europene şi americane nu au propus retragerea acestuia. "De 40 de ani, de cînd este utilizat metamizolul (algocalmin) în România, nu a fost semnalat niciun caz de agranulocitoză cauzat de consumul acestui medicament", a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM), dr. Magdalena Bădulescu. Preşedintele ANM a adăugat că studiul efectuat de specialişti americani - care a durat şase ani şi în care au fost incluşi peste 100 de milioane de pacienţi - nu a dovedit că utilizarea metamizolului provoacă agranulocitoză. Mai mult decît atît, reprezentanţii ANM susţin că decizia anumitor ţări de a nu utiliza algocalminul nu a fost determinată de efectele negative ale metamizolului, ci pentru că în respectivele state consumul este foarte mic.

Medicii nu vor să renunţe la algocalmin

Oricare ar fi adevărul, medicii români nu pot renunţa la algocalmin fără acordul Ministerului Sănătăţii. “Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa foloseşte medicamente avizate de Ministerul Sănătăţii, iar printre acestea se numără şi algocalminul. Am aflat că reprezentanţii RARSD susţin că ar fi dăunător şi am început să urmărim mai atent reacţiile pacienţilor cărora le administrăm algocalmin, însă este un medicament cu utilizare foarte mare. De 10 ani, de cînd sînt medic în această unitate sanitară, nu am auzit sau întîlnit cazuri de persoane care să se îmbolnăvească de agranulocitoză”, a declarat purtătorul de cuvînt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, dr. Florian Stoian. Medicii susţin că în cazul în care se va decide eliminarea din farmacii şi spitale a algocalminului, va fi produs sau importat un medicament asemănător. Totuşi, la fel ca orice medicament, şi algocalminul poate crea reacţii adverse, însă persoanele alergice la substanţele componente ştiu de această sensibilitate şi nu îl utilizează. Medicii sînt de părere că aproape oricine a luat măcar un algocalmin în viaţă. Deocamdată, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii nu au luat nicio decizie în ceea ce priveşte retragerea de pe piaţă a algocalminului.