IGNORANŢĂ GUVERNAMENTALĂ Mulţi dintre primari, indiferent de coloratura politică, s-au resemnat în privinţa fondurilor pe care ar trebui să le primească de la Guvern. Indiferent că este vorba de proiecte europene sau guvernamentale, primarii privesc cu scepticism promisiunile guvernanţilor. În ambele cazuri, politicile guvernamentale dezastruoase au determinat întârzieri de plată care au dus, în multe situaţii, la blocarea conturilor primăriilor sau la deteriorarea lucrărilor deja efectuate. Proiecte precum cele privind alimentarea cu apă potabilă, canalizare sau drumuri sunt realizate prin „grija“ guvernanţilor în patru sau cinci ani în loc de un an şi jumătate sau maximum doi ani, aşa cum prevăd proiectele. Un astfel de caz este cel al administraţiei locale din comuna Mihail Kogălniceanu, care a depus la Ministerul Dezvoltării încă din 2007 un proiect privind alimentarea cu apă în satele Palazu Mic şi Piatra. Proiectul a fost aprobat în 2008, când a fost alocată şi prima tranşă de bani: 50 mii de lei, dintr-un total de 2,5 milioane de lei. Dacă în 2009 primarul a răsuflat uşurat că a mai primit încă 100 de mii lei, din 2010, Guvernul a uitat că mai are de finanţat un proiect prin care oamenii din cele două sate urmau să uite de evul mediu şi de faptul că erau cocoşaţi de greutatea găleţilor de apă cărate de la fântâni. În 2011, cu greu, acelaşi Guvern a mai alocat două tranşe de bani de 200 mii de lei, respectiv 100 mii de lei. În total, nici măcar un sfert din banii necesari realizării proiectului.

SPERANŢA… ÎN RESURSELE PROPRII După un calcul sumar, având în vedere „viteza“ cu care veneau banii de la Bucureşti, proiectul administraţiei locale urma probabil a se finaliza în 2020. Încetând să-şi mai pună speranţa că va primi bani de la Guvern, administraţia locală a decis să-şi asume continuarea lucrărilor, finanţând proiectul din puţinii bani pe care îi avea în bugetul local. Datorită efortului depus este posibil ca, până la sfârşitul anului, locuitorii din satul Palazu Mic să aibă apă la robinete. „Tot cu ce avem noi trebuie să ne descurcăm, cu toate că banii ar trebui să vină de la Ministerul Dezvoltării, pentru că proiectul a fost acceptat la finanţare şi se derulează prin Ordonanţa 577/1997“, a declarat Iosif Valer Mureşan. Primarul a mai spus că banii alocaţi din bugetul local au fost folosiţi pentru a finaliza reţeaua de aducţiune, distribuţia, rezervorul de apă şi pentru a fi săpat puţul. Mureşan a adăugat că mai trebuie realizat branşamentul la reţeaua electrică şi trebuie achiziţionate staţia de clorinare şi pompa de apă cu care va fi dotat puţul. Pentru lucrările de la Palazu Mic, administraţia locală a alocat 1,1 milioane de lei.

BRANŞAMENTE ÎN RATE De asemenea, edilul şef a explicat că, după ce reţeaua de alimentare cu apă va fi dată în administrare către RAJA Constanţa, locuitorii din Palazu Mic vor putea începe să-şi branşeze gospodăriile la reţea. Şi nu oricum, ci... în rate. „Am discutat cu cei de la RAJA şi am primit promisiuni că branşamentele vor putea fi plătite şi în rate. Oamenii nu au bani şi nu pot plăti toată suma odată“, a spus Mureşan, care a adăugat că un branşament costă 500 de lei şi va putea fi plătit în cinci rate.