Specialişti din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa vin cu o serie de recomandări şi sfaturi utile pentru populaţie, tocmai pentru ca oamenii să înţeleagă, în multe dintre situaţii, ce este bine şi ce nu pentru sănătatea lor. Şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul DSPJ, master european, dr. Loti Popescu, susţine că alimentele au un rol extrem de important în buna funcţionare a inimii. Ea vine cu o serie de exemple în ceea ce priveşte conţinutul legumelor, fructelor dar şi altor produse, motiv pentru care ar trebui să le consumăm periodic. De exemplu, roşiile conţin unele substanţe care se găsesc cu precădere în conţinutul lor, fiind mai puţin întâlnite în restul legumelor. Ele conţin vitamine, minerale, dar şi antioxidanţi specifici, astfel încât acţionează protectiv asupra aparatului cardiovascular, întărind integritatea vaselor. Cartofii dulci sunt şi ei recomandaţi pentru sănătatea inimii. Ei au indicele glicemic mic, ceea ce înseamnă că nu cresc imediat nivelul glicemiei din sânge. Au vitamina A, licopen şi fibre care menţin inima sănătoasă. Fasolea are un conţinut ridicat în vitamine din complexul B, fiind utilă şi pentru persoanele cu afecţiuni nervoase, cu amorţeli ale membrelor sau degetelor, pareze şi hemipareze, s.a. Fasolea are şi un indice glicemic mic, la fel şi mazărea. Ardeiul este bogat în vitamina B6, vitamina C, niacina, potasiu şi fibre. Vegetalele verzi sunt numai bune pentru siluetă, dar sunt la fel de bune şi pentru inimă. Conţin potasiu şi magneziu care reglează tensiunea sângelui. În plus, au luteina, fibre, vitamina A şi antioxidanţi. Morcovii conţin un tip de fibre solubile, regăsit de altfel şi în fulgii de ovăz, care scade colesterolul. Peştele conţine cantităţi reprezentative de acizi graşi omega 3 şi omega 6, esenţiali pentru metabolismul lipidic, fiind implicaţi în protecţia faţă de ateroscleroză. De asemenea, mai conţine zinc în cantităţi mai mari decât alte alimente, dar şi Vitamina D. Se recomandă să mâncaţi peşte de minimum două ori pe săptămână. Fulgii de cereale din boabe strivite, neprocesate, dar mai naturali, sunt cei mai buni. La micul dejun, cu lapte, vor asigura de la început un dublu aport: de vitamine din complexul B în care cerealele sunt cele mai bogate, dar totodată şi de calciu, proteine şi vitamine din lapte. Desigur, cerealele prezintă şi o veritabilă sursă de dulce bun, conţinând glucide cu absorbţie lentă care energizează organismul. Afinele îmbunătăţesc vederea, cresc capacitatea de luptă a sistemului imunitar, au proprietăţi antiinflamatorii, tonifiante, detoxifiante, conţin betacaroten, vitamina K , folat, calciu, magneziu, mangan, potasiu, flavonoizi, polifenoli, vitamina C din belşug şi multe fibre. Migdalele contin acizi graşi omega 3 şi omega 6, la fel ca peştele şi uleiul de măsline, vitamina E în cantităţi mari, dar şi proteine, minerale, vitamine şi alte substanţe active. Combinaţia de nutrienţi conţinută de migdale este specială şi nu se găseşte cu uşurinţă în alte alimente. Portocalele conţin pectină şi potasiu.