Mai puțin de 5% din consumul intern de fasole și aproximativ 40% din consumul de carne provin din producția națională, restul de peste 95% - respectiv 60% - provenind din import, arată mai multe surse oficiale.

În fiecare an, la mesele câmpenești oferite de autorități cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori sau, după caz, cu costiță afumată. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradițională a Zilei Naționale, statisticile – tot oficiale – privind preparatul de fasole cu costiță/cârnăciori arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente este asigurat din producția autohtonă, marile cantități provenind din import.

Un studiu al Consiliului Concurenței, spre exemplu, arată că fasolea din consumul intern provine doar în proporție de 4% din recolta sau producția națională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporție de 32% și din afara UE în proporție de 64%, restul de 4% reprezentând producția națională.

De cealaltă parte, statisticile patronatelor cu profil alimentar arată că mezelurile sunt în proporție de peste 90% procesate în România, dar carnea – ca ingredient principal – este adusă din import, mai ales cea de porc, proporția medie a importurilor fiind de 60%. Sau, în termeni geometrici, dintr-un metru de cârnați 60 de centimetri provin din import și 40 de centimetri provin din producția națională, doar prepararea (procesarea) executându-se local.

Statisticile Consiliului Concurenței mai arată că la aproape toate grupele de legume și fructe importurile au proporții de peste 50%, cu excepția cireșelor (45%) și a verzei (43%). Cele mai mari proporții ale importurilor în consumul intern sunt consemnate la fasole (96%), pere (95%), mere (86%) și struguri (85%).