Reţeaua al-Qaida este foarte puţin prezentă în Afganistan, potrivit documentelor americane confidenţiale difuzate în iulie de site-ul WikiLeaks. Cele 76.000 de documente confidenţiale care au aruncat, în iulie, o lumină crudă asupra conflictului din această ţară nu menţionează al-Qaida decât de aproximativ zece ori şi adeseori doar vag, susţine cotidianul ”Washington Post”. Astfel, în majoritatea cazurilor, documentele menţionează persoane care au legături cu al-Qaida, fără a specifica natura acestora sau indicând numai că este vorba despre simpatizanţi ai reţelei. Directorul serviciilor de informaţii americane (CIA), Leon Panetta, estimase, la sfârşitul lui iunie, că al-Qaida numără în prezent 50 până la 100 de combatanţi şi poate şi mai puţini, majoritatea aflându-se în zonele tribale din nord-vestul Pakistanului, în apropiere de frontiera afgană. Liderul reţelei al-Qaida, Osama bin Laden, care s-ar afla într-o regiune muntoasă izolată dintre Afganistan sau Pakistan, abia dacă apare în documente, subliniază ”Washington Post”. De exemplu, el este citat într-un document care precizează că în 2004 au fost găsite fotografii ale lui într-o casă din Khost, în estul Afganistanului. Strategia al-Qaida în Afganistan constă, potrivit militarilor americani şi specialiştilor, în antrenarea şi furnizarea de informaţii talibanilor. ”Ei nu sunt numeroşi, dar capacitatea lor de a ajuta forţele locale merge dincolo de dimensiunea grupului lor, acţionează ca un multiplicator”, apreciază Bruce Hoffman, un expert în terorism care predă la Universitatea din Georgetown, citat de cotidian. Talibanii au fost înlăturaţi de la putere, de la Kabul, la sfârşitul lui 2001, printr-o intervenţie militară desfăşurată de SUA după atentatele de la 11 septembrie, comise de al-Qaida, ai cărei lideri erau găzduiţi atunci de regimul taliban.

Forţele de securitate afgane vor fi pregătite de preluarea conducerii coaliţiei internaţionale cel mai devreme în octombrie 2011, abia după trei luni de la începerea retragerii anunţate a trupelor americane, a declarat, luni, un general american. SUA şi aliaţii lor din cadrul NATO consideră consolidarea poliţiei şi armatei afgane drept cruciale pentru a permite retragerea trupelor străine din această ţară. Dar, generalul american Bill Caldwell, care coodonează antrenamentele armatei şi poliţiei afgane, este de părere că aceste forţe vor fi în măsură să îşi îndeplinească în mod corect rolul abia după 31 octombrie 2011, dată la care NATO estimează că acestea vor fi atins efectivul prevăzut, de 305.000 de oameni. Aceste declaraţii vin să confirme unele semnale lansate recent de oficiali americani şi par să revină asupra perspectivelor unei retargeri a trupelor americane în iulie 2011, aşa cum a promis preşedintele american, Barack Obama. Secretarul Apărării, Robert Gates, a sugerat recent că reducerea efectivelor americane ar putea fi modestă. Generalul Caldwell a anunţat că recrutarea de poliţişti şi militari afgani înregistrează un avans faţă de calendarul prevăzut, dar că eforturile în vederea ameliorării securităţii ar fi afectate de erodarea continuă a acestor forţe şi de nivelul analfabetismului, care depăşeşte 80% în rândul soldaţilor. De la instalarea în funcţie, în noiembrie 2009, generalul Caldwell a creat cursuri care să le ofere recruţilor afgani noţiuni de bază, cum ar fi să poată să îşi scrie numele şi să recunoască serii de cifre. El a subliniat, de asemenea, că erodarea forţelor de securitate afgane, sub efectul dezertărilor, morţii şi faptului că unii nu îşi reînnoiesc contractul reprezintă un ”inamic endemic” şi constituie cea mai importantă ameninţare la adresa viabilităţii acestora. Rata pierderilor în perioada matie 2009-martie 2010 în efectivul armatei era de 23%, iar în rândul poliţiei, în aceeaşi perioadă, această rată atingea 16%, a dezvăluit el.