Represiunea sângeroasă a Fraţilor Musulmani în Egipt reprezintă un avantaj pentru reţeaua teroristă al-Qaida, care ar putea profita de aceasta, făcându-şi noi adepţi şi deschizând un nou front în Orientul Mijlociu, apreciază experţi. Odată cu creşterea numărului morţilor şi răniţilor, represiunea sângeroasă s-ar putea solda cu apariţia unei noi generaţii de militanţi convinşi, adepţi ai acţiunii violente şi terorismului, dar şi ai îndemnurilor liderului mişcării fondate de Osama bin Laden, egipteanul Ayman al-Zawahiri, care condamnă calea democratică şi face apel pentru luptă armată. Într-o intervenţie difuzată la începutul lunii pe forumuri islamiste, liderul al-Qaida, al cărui frate a fost arestat în apropiere de Cairo, a încercat să-i convingă pe internauţi că represiunea în curs arată că alegerile reprezintă o himeră, astfel încât doar jihadul şi lupta armată pot permite apariţia unui regim cu adevărat islamic. „În opinia lui al-Zawahiri”, scrie într-un editorial Bruce Riedel, fost membru al CIA, „egiptenii trebuie să urmeze calea lui Mohammed Atta, egipteanul care i-a coordonat pe piraţii aerului la 11 septembrie 2001, şi să utilizeze teroarea împotriva inamicului apropiat, armata egipteană, şi inamicului îndepărtat, America, cea care i-a înarmat şi i-a antrenat pe militarii egipteni de când Sadat a făcut pace cu Israel, în 1979”. „În această vară, în Egipt se joacă viitorul jihadului global. Următoarea generaţie a al-Qaida este în curs de apariţie”, adaugă Riedel, analist la Brookings Institution, un grup de reflecţie de la Washington. În opinia lui Alain Chouet, fost şef al DGSE, serviciul francez de informaţii, un fin cunoscător al regiunii, „perspectivele sunt sumbre, fiindcă cele două părţi sunt incapabile să negocieze”.

MUBARAK, ÎNTR-UN SPITAL MILITAR Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak a fost transferat ieri de la închisoare la un spital militar din Cairo, unde rămâne în stare de detenţie, a anunţat Ministerul egiptean de Interne. Mubarak a fost transferat cu un elicopter medical de la Penitenciarul Tora, din Cairo, la Spitalul militar Maadi, aflat la periferia capitalei Egiptului. Parchetul General din Egipt a aprobat ieri eliberarea fostului preşedinte Hosni Mubarak. Autorităţile militare egiptene au anunţat ieri dimineaţă că, dacă va fi eliberat, Mubarak va fi plasat în arest la domiciliu, în aşteptarea verdictelor în procesele de crime şi acte de corupţie. Decizia armatei a fost luată în contextul stării de urgenţă instaurate în Egipt din cauza violenţelor izbucnite după înlăturarea fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi. Miercuri, un tribunal a acceptat cererea de eliberare condiţionată a fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, într-un caz de îmbogăţire ilegală. Hosni Mubarak este cercetat în patru dosare, referitoare la implicare în reprimarea manifestaţiilor şi acte de corupţie. Anterior, el a obţinut de trei ori eliberarea condiţionată.

Egiptul traversează o perioadă de criză profundă, care s-a accentuat pe 3 iulie, când armata l-a înlăturat de la putere pe preşedintele islamist Mohamed Morsi. Organizaţia islamistă Fraţii Musulmani denunţă o lovitură de stat militară, organizând proteste zilnic, bilanţul violenţelor fiind de mii de morţi. În ultima perioadă, violenţele s-au extins în numeroase oraşe, iar în zona Podişului Sinai, aflată la frontiera cu teritoriul palestinian Fâşia Gaza şi Israelul, au avut loc numeroase atacuri atribuite unor grupuri islamiste. Pe fondul intensificării violenţelor, Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a îndemnat statele UE să adopte măsuri adecvate, iar Franţa, Marea Britanie şi Germania cer o poziţie unitară la nivelul blocului comunitar.