Specialiştii Institutului „I. Cantacuzino” Bucureşti au confirmat alte două probe cu virus gripal A/H3N2 similar cu o tulpină din vaccinul utilizat în acest sezon. De asemenea, alte şase probe au fost depistate pozitive la testele rapide de virus gripal tip A subtip H3, urmînd a se efectua identificarea. Potrivit directorului adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Mihaela Dinisov, în cadrul sistemului de supraveghere a infecţiilor respiratorii şi gripă, în sezonul 2008-2009, au fost trimise la Institutul Cantacuzino, 37 de probe în vederea izolării de virusuri gripale. Precizăm că probele de exudat faringian au fost recoltate atît de la bolnavii internaţi în secţiile Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, cît şi de la pacienţii care s-au prezentat la medicii de familie, care sînt incluşi în sistemul de supraveghere tip santinelă. Din probele trimise, 24 au fost negative.

Gripa, o boală infecţioasă acută

Gripa este o boală infecţioasă acută determinată de virusul gripal (serotipuri A, B, C). Ea se caracterizează clinic prin manifestări respiratorii şi generale severe, iar epidemiologic printr-o mare contagiozitate. Medicii spun că gripa este dată de un virus extrem de bine adaptat pentru a supravieţui, cu o mare variabilitate antigenică, prin care surprinde periodic rezistenţă specifică a populaţiei, declanşînd epidemii. În mediul extern, virusul este sensibil la lumină, ultraviolete şi uscăciune. Epidemiile de gripă apar, de obicei, în sezonul friguros care constituie o circumstanţă favorabilă, dar ea poate apărea şi în alte sezoane. Sursa de infecţie este reprezentată de persoanele infectate: bolnavi, infecţii inaparente (care nu se manifestă clinic) şi purtătorii de virus. Apariţia epidemiilor se explică prin producerea unor noi variante de virus gripal, cu o nouă configuraţie antigenică, faţă de care populaţia este receptivă. Specialiştii spun că transmiterea gripei se realizeaza direct (picături de secreţie nazofaringiană din aer) şi indirect (obiecte proaspat contaminate cu secreţii infectante). Contagiozitatea gripei este destul de mare, transmiterea făcîndu-se cu mare rapiditate, mai ales în colectivităţi (de lucru şi şcolare). Durata contagiozităţii unui caz este de 3 - 5 zile.

Cum recunoaşteţi că aveţi gripă?

Medicii DSPJ explică faptul că boala debutează brusc, cu frisoane şi febră (39 - 40), dureri musculare puternice, dureri de cap, dureri oculare şi oboseală marcată. Faţa este uşor congestionată, iar ochii lăcrimoşi nu suportă lumina (fotofobie). Uneori, poate apărea şi un herpes la nivelul buzei superioare. În fazele mai avansate de boală, manifestările respiratorii se pot accentua. Pot apărea manifestări cardiovasculare (puls încetinit, tensiune uşor scăzută), tulburări digestive (lipsa poftei de mîncare, greaţă, vărsături). În formele severe, pot apărea şi manifestări hemoragice: epistaxis (sîngerare din nas), tulburări menstruale. Gripa este diferită de răcelile de sezon, de virozele uşoare. Cum ne protejăm împotriva gripei ?

Vaccinarea antigripală este singura metodă de profilaxie efectivă. Ca regulă generală, pentru a fi eficiente, vaccinurile antigripale trebuie preparate cu tulpină de virus implicată în epidemia de gripă respectivă. Medicii spun că vaccinarea se face la recomandarea medicului de familie, iar administrarea vaccinului se face prin inoculare intramusculară în regiunea deltoidiană la adulţi şi pe faţa anterolaterală a coapsei la copiii mici. Vaccinul este contraindicat persoanelor cu hipersensibilitate (alergie) la proteinele din ou sau la alte componente proteice. Efectele adverse ale vaccinului se pot manifesta la nivel local (dureri şi tumefacţii la locul inoculării) şi la nivel general (febră, stare generală alterată, dureri musculare, cu durată de 2-3 zile). Persoanele cu risc crescut trebuie să se prezinte din timp la medic pentru a fi luate în evidenţă şi vaccinate împotriva gripei.