Proiectul noii Legi a Sănătăţii, pus deja în dezbatere publică, vine cu o serie de noutăţi. De exemplu, Ministerul Sănătăţii (MS) va negocia cu companiile farmaceutice numărul pacienţilor ce pot fi trataţi din banii disponibili pentru programele naţionale, acestea consumând în prezent mai mult de o treime din bugetul de medicamente. Potrivit proiectului, se vor introduce, ca regulă, contractele cost-volum şi cost-volum-rezultat. În acest mod se va stabili (multi)anual, prin negociere între MS şi companiile farmaceutice, numărul total al pacienţilor ce vor fi trataţi cu suma disponibilă pentru aceste programe. Depăşirea numărului de pacienţi ce pot fi trataţi va putea fi făcută cu suportarea costurilor de către producători. Acest număr suplimentar de pacienţi trataţi va fi luat în calcul pentru negocierea următorului contract. Astfel, va creşte cota bugetară alocată companiilor care tratează pacienţi în plus faţă de numărul stabilit pentru plată din fonduri publice. “Acolo unde se pretează, plata se va face doar în funcţie de atingerea anumitor parametri/ rezultate agreaţi în contract (precum negativarea anumitor parametri, reducerea concentraţiei virale etc.)”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

SERVICIILE DE URGENŢĂ ŞI PRIM AJUTOR Tot potrivit proiectului, orice furnizor omologat poate oferi servicii de urgenţă şi de prim ajutor calificat, în scopul diversificării surselor de finanţare şi al implementării principiilor de concurenţă reglementată. Primul ajutor de bază, fără echipamente specifice, poate fi acordat de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire prealabilă care acţionează la indicaţiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenţă sau serviciilor de urgenţă prespitalicească de tip SMURD şi serviciului de ambulanţă, având ca scop prevenirea complicaţiilor şi salvarea vieţii până la sosirea unui echipaj de intervenţie, se arată în proiectul de act normativ. Asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească terestră din cadrul sistemului naţional integrat de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat este asigurată de servicii de ambulanţă omologate de MS, precum şi de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare (SMURD), aflate în structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a spitalelor omologate prin ordin al ministrului Sănătăţii. Furnizorii de servicii medicale pot achiziţiona echipamente, autospeciale şi alte mijloace de intervenţie direct, în sistem leasing sau contractând credite având ca sursă de finanţare veniturile proprii şi/sau bugetul de stat, precum şi alte surse prevăzute de lege, inclusiv donaţii şi sponsorizări. Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat sunt reglementate prin hotărâre de guvern, la propunerea MS, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Totodată, potrivit proiectului, este interzisă participarea personalului din cadrul serviciilor omologate de urgenţă spitaliceşti şi prespitaliceşti la greve sau la alte acţiuni revendicative organizate de sindicate sau de alte organizaţii, în timpul programului de lucru, normal sau prelungit, care pot afecta activitatea prin scăderea capacităţii de intervenţie sau a calităţii actului medical.

CONFLICTELE DINTRE PACIENŢI ŞI PERSONALUL MEDICAL Conflictele dintre pacienţi şi personalul medical pot fi soluţionate amiabil prin intermediul unei comisii speciale, actele de malpraxis fiind prescrise în termen de un an de la producerea prejudiciului, cu excepţia faptelor care reprezintă infracţiuni, potrivit proiectului noii Legi a sănătăţii. De asemenea, este reglementată şi răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale şi farmaceutice. Astfel, proiectul de act normativ stabileşte cadrul legal privind malpraxisul, definit ca fiind “eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice”. De asemenea, este introdusă obligaţia de asigurare pentru garantarea răspunderii civile a furnizorilor de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice. Proiectul de lege prevede constituirea unor comisii de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, la nivelul structurilor teritoriale ale organizaţiilor profesionale de profil cu rol de reglementare a profesiilor medicale. Aceste comisii vor stabili cazurile de răspundere civilă profesională pentru medici, farmacişti şi alte persoane din domeniul asistenţei medicale.

OMISIUNEA ÎNCHEIERII ASIGURĂRII DE MALPRAXIS MEDICAL SAU ASIGURAREA SUB LIMITA LEGALĂ CONSTITUIE ABATERE DISCIPLINARĂ ŞI SE SANCŢIONEAZĂ CU SUSPENDAREA DREPTULUI DE PRACTICĂ SAU, DUPĂ CAZ, SUSPENDAREA AUTORIZAŢIEI DE FUNCŢIONARE.

În cazul în care comisia stabileşte că s-a produs un prejudiciu pacienţilor, asigurătorul care garantează răspunderea civilă a personalului medical sau furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice transmite victimei prejudiciului sau succesorilor acesteia o ofertă pentru despăgubirea integrală, în limita plafonului asigurat prin contractele de asigurare. Dacă victima prejudiciului sau succesorii acesteia acceptă oferta, este încheiat un contract de tranzacţie privind prejudiciile produse cu personalul medical sau furnizorul de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, în termen de o lună de la data plăţii despăgubirii. O copie a contractului de tranzacţie va fi transmisă comisiei de către personalul medical sau furnizorul de produse şi servicii medicale, sanitare sau farmaceutice în termen de o lună de la data încheierii acestuia.