Alte prevederi ale Legii privind reforma proprietăţii şi justiţiei, neconstituţionale

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Potrivit Curţii Constituţionale

Alte prevederi ale Legii privind reforma proprietăţii şi justiţiei, neconstituţionale

Politică 14 Ianuarie 2009 / 00:00 454 accesări

Magistraţii Curţii Constituţionale (CC) au decis că sînt neconstituţionale unele prevederi din Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, întrucît contravin dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Potrivit Deciziei 1.352 publicată ieri, este vorba despre prevederile art. III din titlul II al Legii 247/2005, precum şi unele măsuri adiacente, întrucît, “în lumina dispoziţiilor art. 11 şi ale art. 20 alin.(2) din Constituţie, acestea contravin dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 fraza întîi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit cărora “orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. [...]”. În aplicarea acestor dispoziţii, CEDO, prin hotărîrea pronunţată în cazul “Brumărescu contra României”, 1999, a statuat că: “Dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art.6 paragraful 1 din Convenţie, trebuie interpretat în lumina preambulului convenţiei, care enunţă preeminenţa dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care susţine, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie repusă în cauză”. Aceste considerente sînt pe deplin aplicabile şi în privinţa prevederilor art.III din titlul II al Legii 247/2005, întrucît stabilesc un nou termen pentru retrocedarea imobilelor aparţinînd cultelor religioase, deşi prin reglementări anterioare au fost stabilite alte termene ce nu au fost prorogate, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi conceptului de “proces echitabil” impus de dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţii coroborate cu cele din preambulul convenţiei. În ceea ce priveşte prevederile art.1 alin.(9) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 94/2000 potrivit cărora cererile de retrocedare a imobilelor prevăzute la alin.(1) al ordonanţei se pot depune în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia, Curtea a constatat că acestea au scopul de a asigura tocmai stabilitatea raporturilor juridice care privesc retrocedarea imobilelor. Astfel, CC a respins excepţia referitoare la aceste prevederi. Pachetul legislativ privind reforma proprietăţii şi justiţiei a fost adoptat în vara anului 2005 de către Guvernul Tăriceanu prin asumarea răspunderii, la propunerea ministrului Justiţiei de atunci, Monica Macovei. Ulterior, mai multe prevederi din pachetul legislativ au fost declarate neconstituţionale de către CC.



12