Boala Alzheimer este o boală degenerativă, ce afectează zone ale creierului care controlează memoria, inteligenţa, capacitatea de judecată, limbajul şi comportamentul şi care din păcate este întîlnită tot mai des. “Aceasta boală reprezintă forma cea mai comună de declin mental sau demenţă la persoanele în vîrstă. Vîrsta înaintată este factorul de risc cel mai important”, a declarat şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, master european, dr. Loti Popescu. Alţi factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sînt: istoricul familial de Alzheimer, în special dacă boala a apărut la rudele de gradul I (mamă, tată, fraţi) şi a apărut la mai mulţi membri ai familiei; prezenţa genei pentru apolipoproteina E-4, în special la persoanele din rasa albă sau asiatici, creşte riscul de a dezvolta boala Alzeimer; sindromul Down, o boala genetică ce determină retard mental; diabetul, o boală ce se însoţeşte de glicemie crescută; terapia hormonală de substituţie. Un studiu recent a demonstrat că riscul de a dezvolta demenţa, inclusiv boala Alzheimer, este crescut la femeile de peste 65 de ani care sînt sub terapie substitutivă cu estrogeni şi progesteron. “Nu se cunoaşte cu siguranţă cauza ce provoacă boala Alzheimer, dar este posibil să existe mai multe cauze. Cîteva dintre deteriorările produse la nivelul anumitor zone ale creierului sînt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmiţători), în principal acetilcolina, ce permit neuronilor să funcţioneze normal”, a mai explicat medicul. Asociaţia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat zece semne de avertizare pentru boala Alzheimer. Acestea sînt: pierderi de memorie, ca uitarea informaţiilor memorate recent, nume sau numere de telefon; dificultăţi în îndeplinirea îndatoririlor, ca prepararea unei mese; tulburări de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobişnuite; dezorientare temporo-spaţială, uitarea adresei; tulburări de judecată, ca îmbrăcarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectivă; probleme cu gîndirea abstractă, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor; punerea anumitor obiecte în locuri neobişnuite, de exemplu fierul de calcat în frigider sau ceasul în bolul de zahăr; tulburări ale dispoziţiei, ca modificări rapide ale stării de spirit de la calm, la plîns şi apoi la furie, aparent fără motiv; modificări ale personalităţii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenţa de un membru al familiei; lipsa iniţiativei manifestată prin somnolenţă continuă, vizionarea la televizor toată ziua şi refuzarea efectuării activităţilor zilnice obişnuite.