Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, fost viceprimar al Constanţei, a criticat, ieri, faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au accesat “mai nimic” din cele peste 300 de milioane de euro destinate prin POS Mediu zonei costiere din cauză că, la Constanţa, există primarul Radu Mazăre. „Am impresia - şi nu vreau să faceţi cine ştie ce legături - că banii europeni pe Axa 5 (de finanţare cuprinsă în POS Mediu - n.r.) nu au fost accesaţi pentru că există Mazăre la Constanţa”, a spus Nemirschi în cadrul primului eveniment de promovare a Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu în România în 2009. Printr-o componentă a acestui program, denumită Axa 5, România are la dispoziţie 329 de milioane de euro pe care să-i investească în construcţia de diguri şi structuri de acest gen menite să prevină inundaţiile, dar şi pentru elaborarea de hărţi cu zonele de risc la inundaţii, pentru extinderea plajelor de la Marea Neagră şi pentru stoparea eroziunii costiere. Ministrul a afirmat însă că, odată cu instalarea sa în funcţie, Axa 5 nu va mai fi neglijată. Întrebat despre situaţia plajelor în 2009, ministrul Mediului a afirmat că se va face un nou studiu care să prezinte situaţia întregului litoral, pentru a vedea “clar” care este nevoia de investiţii a zonei. Ministrul a afirmat că studiul este necesar întrucît un document anterior de acest tip, realizat de nişte cercetători japonezi, nu ar fi bun deoarece tratează doar anumite zone de pe litoral. “Mamaia, spre exemplu, este inclusă doar pe jumătate în studiul JICA”, a spus Nemirschi. În urmă cu doi ani, România se angaja să investească puţin peste 40 de milioane de euro, bani preconizaţi a fi luaţi din fondurile structurale europene, pentru reabilitarea şi lărgirea unor porţiuni de plajă din Mamaia şi Eforie Nord, conform unui program realizat de Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA). Japonezii şi-au prezentat, la Bucureşti, în 12 martie 2007, soluţia gîndită pentru reabilitarea celor două sectoare de plajă, principalele lucrări urmînd a fi cele de înnisipare a unor zone şi de construire şi refacere a unor diguri care să anihileze curenţii marini ce spală nisipul. Pentru costul estimat de 11,53 milioane de euro în Mamaia şi 28,72 milioane de euro în Eforie, în urma unor lucrări estimate de japonezi să dureze patru ani, sectoarele de plajă indicate urmau să fie lărgite cu cîteva zeci de metri, cu nisip adus, în principal din localitatea Cochirleni, de pe malul Dunării. Soluţia propusă de japonezi presupunea ca, după primii doi ani de lucrări, plaja din Mamaia să fie mai largă cu 50 de metri, iar în următorii doi, cea din Eforie să aibă chiar 80 de metri în plus. Japonezii s-au gîndit chiar şi la modul de transport al celor aproape 700.000 de metri cubi de nisip pentru aceste lucrări. Ei au propus ca nisipul să vină cu barje pe Dunăre şi apoi pe Canalul Dunăre-Marea Neagră pînă la Basarabi, de unde să fie descărcat şi adus cu camioanele pînă la locul lucrării. Pe lîngă lucrările de înnisipare, japonezii au propus reabilitarea şi contruirea unor diguri de spargere a valurilor aflate în larg, dar şi construirea şi prelungirea unor aşa-numite “jetty”, diguri perpendiculare pe ţărm care să împiedice nisipul să fie mutat de la nord la sud de curenţii marini de la ţărm. Conform planului, lucrările ar fi trebuit să înceapă în primăvara-vara lui 2008, la porţiunea de plajă din Mamaia, pentru ca doi ani mai tîrziu şantierul să se mute la Eforie Nord. “Important pentru noi atunci cînd am calculat această durată de execuţie a proiectului propus a fost ca lucrările să fie oprite pe durata sezonului de vară, pentru a nu strica nimănui concediul”, a spus atunci profesorul Yoshini Goda, liderul echipei japoneze de cercetători care a realizat planul. Japonezii au prezentat, cu aceeaşi ocazie, şi o extindere a costurilor proiectate, în cazul în care România ar fi dispusă să investească în reabilitarea plajei de pe întreg litoralul românesc. Suma la care au ajuns se ridica, potrivit unei prime evaluări, la 316 milioane de euro, cei mai mulţi bani - 80 de milioane - urmînd să fie cheltuiţi pentru înnisiparea zonelor. Volumul de nisip necesar în acest caz s-ar fi ridicat la 3.150.000 de metri cubi.