România ar fi putut obține 3 miliarde de euro din comercializarea surplusului de certificate de emisii de dioxid de carbon, însă acest drept i-a fost suspendat pe o perioadă nedeterminată din cauză că Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) nu a gestionat coerent acest capitol, potrivit unui raport al Curții de Conturi elaborat în urma unui control realizat în trimestrul întâi din 2012. Raportul menționează că România s-a angajat, în cadrul protocolului de la Kyoto, ca, pentru perioada 2008 - 2012, cantitatea de dioxid de carbon emisă anual de operatorii economici poluatori să fie mai redusă cu 8% față de 1990, fapt pentru care i-au fost alocate 1.279.835.099 de certificate de gaze cu efect de seră. Acestea reprezintă dreptul României de a emite, în perioada 2008 - 2012, o cantitate de 1.279.835.099 tone de dioxid de carbon. „La data de 27.08.2011, potrivit Deciziei finale a Comitetului de conformare al Protocolului de la Kyoto (...), României i-a fost suspendat, pe o perioadă nedeterminată, dreptul comercializării internaționale a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, din cauza lipsei valorilor unor parametri cu reprezentativitate națională, fapt ce a condus la imposibilitatea estimării nivelelor de emisie specifice activităților Sectoarelor INEGES (Energie, Procese Industriale, Agricultură, Folosința terenurilor, Schimbarea folosinței terenurilor și silvicultură - LULUCF și Deșeuri), prin aplicarea unor metode de calcul specifice nivelelor superioare de abordare în cazul categoriilor importante”, arată raportul Curții de Conturi.

Experții instituției menționează că, „urmare a suspendării eligibilității României de la tranzacționarea internațională a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, țara noastră a pierdut anumite oportunități de moment oferite de piața certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (interesul Japoniei, Spaniei și Germaniei pentru achiziționarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră)”.