Ultimul spectacol pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa al îndrăgitului comic Doru Octavian Dumitru, intitulat „Spumă de râs”, a fost răsplătit cu aplauze în picioare şi hohote de râs. Întrucât acesta a anunţat că se va retrage din viaţa artistică, pe o perioadă nedeterminată, am încercat să aflăm care sunt motivele care l-au determinat să ia o astfel de decizie. Talentatul actor ne-a mărturisit că este dezamăgit de faptul că poporul român, în loc să depăşească totalitarismul de tip comunist, păstrând totodată beneficiile socialismului, a fost condamnat să trăiască - de către cei ce au confiscat deciziile guvernelor post-decembriste - un tenebros ev mediu. Doru Octavian Dumitru a adus în sprijinul afirmaţiilor sale raportări la realitatea din „ţările civilizate”, unde soluţiile salvatoare nu sunt echivalate de politicieni prin concedierea şi distrugerea unor milioane de destine.

Reporter (Rep.): Este o pauză sau... mai mult?

Doru Octavian Dumitru (DOD): E şi o pauză, şi un protest împotriva a ceea ce se întâmplă aici…Nu-mi place să fiu pus în aceeaşi oală cu tot ce se întâmplă în România, ca şi comedie. Apar la televiziuni brusc vedete peste noapte prin scandaluri, iar în situaţia asta eu fac un pas în spate.

Rep.: De ce aţi ales maniera asta?

DOD: Dacă Jim Carey ar sta în România vreo şase luni şi tot ce ar fi scursuri s-ar vedea pe lângă el, înseamnă că şi el e o scursură, nu? Face o poză cu una şi cu alta şi pe urmă se aude: „vezi că aia e proasta satului”, vezi că ailaltă e vagaboanda cartierului”… El are agent, iar dacă se întâmplă ceva se spune „da, în România şi-au bătut joc de tine”. Dar mai calcă pe aici? Trebuie să ai puţin respect faţă de tine, trebuie să te poziţionezi undeva. Eu, care fac ceva profesional nu am promovare, deşi mi s-ar părea logic să am, iar altul care scuipă, sparge ceva sau îşi trage una în gură apare până şi pe reclame. E clar că ceva nu e în regulă. Nu progresăm pentru că nu avem nişte reguli pe care să le respectăm. Mă retrag pentru că nu sunt ca ei!

Rep.: Paharul dezamăgirilor se pare că este plin?

DOD: Nu e nimic care seamănă cu celelalte locuri. Un om care rămâne aici şi spune „nu pot, nu am ce să fac”, mai bine pleacă decât să adauge neputinţa sa la neputinţa generală din ţară. Toţi vorbim şi ne liniştim… că nu se poate face nimic. (…) Am avut rara ocazie, puţine ţări din lume au avut ocazia să treacă prin acel sistem, să cunoaştem comunismul. Păi hai să păstrăm ce a fost bun şi de aici să mergem mai departe. Nu, noi am pornit spre capitalism şi am ajuns în Evul mediu! Nu mai avem capacitatea să ne mai educăm copiii! Nimeni nu e sincer cu poporul român să-i spună că e într-o stare avansată de boală de nervi. Prima întrebare la care trebuie să răspundem este să conştientizăm că suntem bolnavi. Iar dacă nu se doreşte găsirea unor soluţii, ce faci? Stai să fii sclavul unora? Ideea de profit în România este concedierea salariaţilor?