Instanţa franceză a decis să anunţe după alegerea şefului FMI dacă ministrul francez de Finanţe, Christine Lagarde, favorită în această cursă, va fi sau nu anchetată oficial pentru abuz de autoritate. Curtea şi-a amânat decizia pentru 8 iulie. Astfel, FMI va trebui să-şi aleagă şeful fără să ştie dacă Lagarde ar putea fi vizată în instanţă. Dominique Strauss-Kahn, fostul şef FMI, şi-a dat demisia după ce a fost pus sub acuzare pentru tentativă de viol. Acuzaţiile la adresa lui Lagarde au fost prezentate de parlamentarii socialişti, de opoziţie. Ea este acuzată că a ignorat sfatul experţilor, intervenind într-o dispută între Bernard Tapie, om de afaceri şi fost ministru şi Credit Lyonnais, bancă deţinută atunci de stat. Lagarde a decis ca disputa să fie rezolvată prin arbitraj constrângător, în 2007. Tapie s-a ales cu despăgubiri de 240 de milioane de euro. Lagarde a negat orice acuzaţie şi a spus că şi dacă instanţa ar anunţa o anchetă oficială asupra sa, nu s-ar retrage din cursa pentru FMI. Dacă ar fi judecată şi condamnată pentru abuz de autoritate, Lagarde ar risca până la cinci ani de închisoare şi 75.000 de euro amendă.

Ţările africane o susţin pe Christine Lagarde pentru ocuparea funcţiei de şef al FMI, a anunţat, vineri, ministrul de Finanţe din Guineea Bissau. Helena Embalo s-a întâlnit cu Lagarde la adunarea anuală a Băncii africane pentru Dezvoltare din Lisabona. Lagarde căuta susţinerea Africii pentru candidatură. În cursă se mai află guvernatorul Băncii Centrale mexicane Agustin Carstens şi omologul său kazah, Grigori Marcenko. Alegerea ar urma să fie anunţată până în 30 iunie.