Dezvoltarea durabilă este o preocupare permanentă a Uniunii Europene, începînd chiar de la semnarea Tratatului de la Maastricht, în anul 1992, iar în calitatea sa de stat membru, România trebuie să se ralieze politicii comunitare şi să adopte măsuri similare în cel mai scurt timp. Misiunea nu este deloc uşoară, mai ales din cauza decalajelor existente între ţara noastră şi celelalte state comunitare, şi care pot fi depăşite doar printr-o dezvoltare economică susţinută. Astfel, eforturile trebuie concentrate atît în direcţia creşterii competitivităţii economice, dar şi la nivelul gestionării eficiente a deşeurilor naturale. Pe parcursul lucrărilor forumului organizat de Fundaţia Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă (GIEDD), şi găzduite ieri de Universitatea “Ovidius“ Constanţa, fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a precizat că în pofida dezvoltării economice din ultimii ani, omenirea înregistrează un adevărat declin în privinţa dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului. “Cu toate că în ultimii 50 de ani, producţia globală a crescut de şapte ori, am sărăcit într-un ritm alarmant în privinţa gestionării resurselor naturale. Dacă în urmă cu două sute de ani, pădurile acopereau mai mult de jumătate din suprafaţa globului, în prezent, acestea s-au redus la doar 25%. Economia mondială este una a risipei, care consumă rapid resursele şi le transformă în deşeuri“, a declarat Iliescu.

Birocraţia şi politica, duşmanii numărul unu

O analiză succintă a situaţiei României demonstrează faptul că, deşi ţara noastră a implementat cadrul legislativ conform cerinţelor europene, ecosistemul naţional este distrus în permanenţă. În acest sens, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a afirmat că cele mai mari dificultăţi în dezvoltarea durabilă a ţării sînt cauzate de birocraţie şi obstacolele de natură politică. “Am avut probleme în dezvoltarea unor proiecte de mediu importante pentru Constanţa, cum ar fi consolidarea falezei, mai ales că aceasta riscă să se prăbuşească de la un an la altul. Nu am reuşit să le punem în practică din cauza ambiţiilor politice. Situaţia nu este mai bună nici la capitolul fondurilor preaderare sau a celor SAPARD. Pînă la 1 octombrie 2007, România a plătit contribuţii la fondul UE în valoare de peste 700 de milioane de euro şi nu a accesat nici măcar un euro din banii alocaţi pentru perioada 2007 - 2013“, a declarat Constantinescu. Preşedintele CJ Constanţa a mai dat exemplul unui amplu proiect iniţiat încă de acum trei ani şi care prevede folosirea apei răcite din reactorul de la Centrala Nuclear Electrică de la Cernavodă, în prezent deversată în Dunăre, dar care nu a primit sprijinul autorităţilor de la Bucureşti. După ce a adus în discuţie problema deşertificării Dobrogei, ţinutul dintre Dunăre şi mare fiind o regiune cu o suprafaţă împădurită de cinci ori mai mică decît cea naţională, Constantinescu l-a asigurat pe Iliescu că autorităţile judeţene vor continua eforturile pentru dezvoltarea economică a Constanţei. “Lipsa descentralizării creează probleme pe toate palierele, însă ne-am propus să legăm Dobrogea de Moldova prin consolidarea podului de la Brăila, iar oportunităţile economice ar fi şi mai mari dacă ar funcţiona coridorul Kiev - Odessa - Isaccea - Constanţa - Burgas - Edirne. Dacă ar fi existat disponibilitate pentru susţinerea proiectelor iniţiate, pînă acum ar fi fost cheltuite măcar jumătate din fondurile alocate României. Am ajuns în situaţia în care europenii se bucură de faptul că avem capacitatea de a absorbi banii, în acest sens fondurile fiind orientate către alte ţări“, a precizat preşedintele CJC. Pe de altă parte, viceprimarul Constanţei, Nicolae Nemirschi, a afirmat că, în paralel cu proiectele de dezvoltare economică, autorităţile locale vor acorda o atenţie deosebită şi problemelor de mediu. “Pentru 2008, avem un amplu program de împădurire în municipiul Constanţa, în vreme ce parcurile vor beneficia de investiţii de 1.000.000 de euro. La fel de importantă este şi consolidarea falezei, dar avem nevoie să fim sprijiniţi şi la nivel parlamentar“, a explicat Nemirschi.