Sursa scurgerii de radiaţii. Cuva reactorului nr. 3 al centralei nucleare Fukushima 1 ar putea fi avariată, a semnalat ieri Agenţia pentru siguranţă nucleară din Japonia, după ce s-a detectat în zonă apă cu niveluri ridicate de radioactivitate. Într-o conferinţă de presă, un purtător de cuvânt al Agenţiei a declarat că apa respectivă ar putea proveni de la nucleul reactorului, fapt pentru care nu se poate exclude posibilitatea unor avarii în cazul cuvei. Cel mai probabil, cuva reactorului 3, care conţine barele de combustibil, ar putea fi avariată. Între timp, lucrătorii de la centrala Fukushima 1, cu ajutorul pompierilor din Tokyo şi din oraşul Kawasaki, au reluat ieri injectarea de apă la unităţile 2, 3 şi 4 ale centralei şi încearcă să pună în mişcare sistemele de răcire. Totodată, Guvernul nipon a lansat o anchetă pentru a stabili sursa scurgerii de radiaţii de la centrala nucleară Fukushima, în urma căreia trei muncitori au fost internaţi. Cei trei muncitori au fost expuşi la un nivel de radioactivitate de 10.000 de ori mai mare decât nivelul standard de radiaţie pentru respectiva incintă. Pe de altă parte, militarii americani s-au oferit să furnizeze Japoniei apă dulce pentru a răci reactoarele şi bazinele de stocare a combustibilului nuclear uzat de la centrala Fukushima I.

Situaţia de la centrala nucleară Fukushima-1, avariată în urma devastatorului cutremur din 11 martie, nu prezintă niciun risc pentru locuitorii Japoniei, cu atât mai puţin pentru populaţia altor ţări, consideră directorul-adjunct al Institutului pentru probleme de dezvoltare a energiei atomice al Academiei Ruse de Ştiinţă, Rafael Arutiunian. În circa o lună de zile, urmele de iod nu vor mai putea fi identificate, iar starea radiaţiei se va ameliora simţitor, revenind la nivelul normal. Rafael Arutiunian a subliniat că teritoriul pe o rază de zece kilometri în jurul centralei va fi locuibil peste cinci ani, după ce va fi curăţat. Expertul a admis însă că peştele pescuit în apa mării, în apropiere de centrala nucleară, prezentă risc pentru sănătate, întrucât acesta acumulează un nivel al radiaţiei de o sută de ori mai mare decât apa. Cea mai bună soluţie pentru a opri scurgerile de radiaţii este îngroparea reactoarelor centralei Fukushima într-un sarcofag de beton similar celui de la Cernobâl, fără a se putea estima intervalul necesar acestei lucrări. Expertul rus a precizat că, în cazul avariei de la Cernobâl, acesta a fost finalizat până în luna noiembrie 1986, în condiţiile în care accidentul s-a produs în luna aprilie a aceluiaşi an.

Dezastru în cifre. Potrivit unui bilanţ întocmit de Agenţia Naţională de Poliţie din Japonia, un număr total de 10.066 de persoane au fost declarate decedate, alte 17.452 fiind date dispărute în mod oficial. Alţi 245.605 oameni erau găzduiţi în adăposturile aflate pe tot cuprinsul ţării. După ce Guvernul a decis să extindă aria de evacuare la 20 de kilometric faţă de numai zece kilometri cât se stabilise la 12 martie, un număr de 177.500 de persoane au fost nevoite să părăsească zona centralei Fukushima 1. Guvernul a recomandat ca şi oamenii care locuiesc la mai puţin de 30 de kilometri de centrală să plece din acest perimetru. Ieri, 196.655 de gospodării din nordul ţării nu aveau electricitate, iar 660.000 de gospodării din zece prefecturi nu aveau apă curentă. În ceea ce priveşte numărul clădirilor afectate, 18.778 de imobile au fost distruse complet. Pagubele produse de cutremur şi de tsunami sunt estimate la o sumă cuprinsă între 198 şi 309 miliarde de dolari. Cifrele amintite reprezintă costurile implicate de distrugerea drumurilor, a fabricilor, caselor şi a altor elemente de infrastructură, însă nu acoperă şi pierderile economice determinate de lipsa de energie şi de distrugerile produse la centrala de la Fukushima 1. Potrivit Ministerului nipon al Afacerilor Externe, 132 de ţări şi 34 de organizaţii internaţionale s-au oferit să acorde asistenţă ţării.