Robert Mueller, care a preluat conducerea FBI cu o săptămână înainte de atacurile de la 11 septembrie, se pensionează 12 ani mai târziu, convins că ameninţarea teroristă este prezentă în continuare, după ce a revoluţionat rolul FBI în lupta împotriva terorismului. Cu câteva zile înainte să predea ştafeta succesorului său, James Comey, pe 4 septembrie, Robert Mueller a acordat un interviu mai multor instituţii de presă, inclusiv AFP. Sub conducerea sa, FBI, poliţie federală şi totodată serviciu de informaţii, a evoluat în mod considerabil, devenind, dintr-un serviciu însărcinat cu anchetarea atentatelor după ce au fost comise, o agenţie a cărei prioritate numărul 1 este să împiedice producerea acestora. „Când am ajuns la bord, eram procuror de un anumit număr de ani, lucrând la cazuri de criminalitate organizată, trafic de droguri, infracţiuni comise de „gulere albe“, şi aveam câteva idei despre Birou”, îşi aminteşte acest bărbat subţire şi flegmatic, în vârstă de 69 de ani. „O săptămână mai târziu, aveam atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001”, continuă el. Totul a fost făcut ţăndări. În marea răsturnare care a urmat, cu care s-a confruntat aparatul american de securitate, pentru Biroul Federal de Investigaţii (FBI) lupta antiteroristă a devenit prioritatea priorităţilor. Aproximativ 2.000 dintre cei 11.000 de agenţi speciali de la acea vreme au fost transferaţi imediat din cadrul luptei împotriva criminalităţii în cadrul luptei luptei împotriva al-Qaida, iar numărul analiştilor de informaţii a crescut de mai mult de trei ori.

„Începând din 2001, pericolul reprezentat de al-Qaida şi metastazele sale a evoluat, dar va rămâne, alături de ameninţarea cibernetică, prioritatea numărul 1 în viitorul previzibil”, apreciază Mueller: „Organizaţia lui Osama bin Laden a fost grav diminuată, decimată, dar au apărut noi sateliţi imediat după 2001, ca mişcarea shebab în Somalia sau al-Qaida în Peninsula Arabia (AQPA), în Yemen. Atentatul dejucat împotriva unui avion de pasageri cu destinaţia Detroit, de Crăciun, în 2009, care va rămâne una dintre faptele sale de arme, a fost planificat de AQPA“. Robert Mueller îşi face griji acum cu privire la „peisajul în transformare din ţările în care a avut loc Primăvara Arabă, ca Tunisia, Libia, Siria şi, în mod clar, de două luni, în Egipt. În fiecare dintre aceste ţări există persoane pe care le introducem în categoria extremiştilor violenţi, care reprezintă o ameninţare nu doar la adresa SUA, ci şi a americanilor aflaţi în străinătate”. El este îngrijorat şi de aşa-numiţii „lupi solitari“, care se radicalizează singuri pe Internet, unde se pare că învaţă să confecţioneze bombe, şi care sunt mult mai dificil de identificat şi împiedicat să acţioneze. „Este o tendinţă recentă, dar care probabil va continua”, preconizează Mueller, revenind asupra eşecurilor reprezentate de masacrul de la Fort Hood comis de maiorul Nidal Hassan, în 2009, şi dublul atentat cu bombă la maratonul de la Boston, comis de fraţii Tsarnaev pe 15 aprilie. Acesta este motivul pentru care programele de supraveghere a comunicaţiilor telefonice şi pe internet sunt, în opinia sa, extrem de importante. „Am încredere în faptul că acţionăm aşa cum doreşte poporul american să facem, ţinând cont de impactul potenţial asupra libertăţilor publice şi vieţii private”, subliniază acesta. În 2004, Robert Mueller ameninţa administraţia Bush cu demisia, pentru ca aceasta să pună capăt unui program de interceptări telefonice ilegale. El va fi directorul FBI care a ocupat cel mai mult timp această funcţie după J. Edgar Hoover, care a deţinut postul timp de 48 de ani, până la moartea sa, în 1972.