LOCUITORI ÎN PERICOL Dunărea este monitorizată de fiecare dintre primarii localităţilor constănţene care se află în apropiere şi care pot avea serioase probleme dacă nivelul apei creşte foarte mult. La Hârşova, primarul oraşului, Tudor Nădrag, se deplasează în fiecare zi pe malul Dunării ca să vadă dacă intervin modificări. “După ce se va dezgheţa Dunărea, cu siguranţă vom avea inundaţii. În prezent situaţia este stabilă, sloiurile de gheaţă neprovocând probleme. După ce se va dezgheţa începem să ne facem griji. Anul trecut, din fonduri proprii, am finalizat lucrările la digul din aval de oraş, care are o lungime de 1,2 kilometri. Acest dig protejează peste 40 de gospodării şi, cu siguranţă, va rezista la eventualele inundaţii”, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag. El a precizat că nu acelaşi lucru se poate spune despre digul de protecţie din dreptul satului Vadu Oii. “Respectivul dig are foarte mari probleme. Sunt o mulţime de locuri unde s-au creat mici breşe. Este, de fapt, continuarea digului care a cedat acum aproape doi ani, la Gârliciu. Am sesizat deja toate autorităţile competente în legătură cu acest dig. Fără o consolidare rapidă pot fi foarte mari probleme. Acest dig ar trebui să protejeze gospodăriile din satul Vadu Oii. La o eventuală rupere a digului, cum s-a întâmplat la Gârliciu, satul Vadu Oii va fi acoperit de apă, pentru că se află la 9 metri sub cota de protecţie. Cu alte cuvinte, dacă se rupe digul acolo, cei 430 de locuitori din Vadu Oii nu mai au nicio şansă, mai ales că gospodăriile se află în imediata apropiere a digului”, a spus Nădrag. Chiar dacă autorităţile au fost atenţionate despre problemele acestui dig încă din 2011, şi vorbim aici despre Ministerul Agriculturii, ANIF, care este proprietarul digului, Prefectura Constanţa până în prezent nu a luat nicio măsură. Primarul speră ca digul să reziste cât mai mult, apreciind, în acelaşi timp, că autorităţile trebuie să îşi îndrepte atenţia spre acest dig, a cărui rupere, dacă se va produce, va provoca victime.

OSTROV Primarul comunei Ostrov, Niculae Dragomir, spune că riscul de inundaţii s-a diminuat după ce nivelul apei Dunării a scăzut în ultimele zile. Potrivit primarului, ca urmare a scăderii nivelului apelor, gheaţa care s-a format pe unul dintre canalele Dunării, pe o distanţă de 15 kilometri, s-a lăsat până pe fundul albiei canalului, astfel că aceasta nu mai reprezintă un pericol pentru gospodăriile din Ostrov. Chiar dacă, pentru un moment, pericolul inundaţiilor s-a diminuat, primarul Niculae Dragomir a spus că administraţia locală este pregătită să evacueze cele 10 familii care îşi au gospodăriile în apropierea malului Dunării, primarul adăugând că, în cazul în care gospodăriile vor fi inundate, localnicii vor fi cazaţi într-un internat pentru elevi, unde administraţia a amenajat deja câteva camere. De asemenea, primarul din Ostrov a mai spus că, de sâmbătă, a fost reluat transportul cu bacul pe Dunăre, bac care face legătura între Ostrov şi municipiul Călăraşi.

PROBLEME ŞI CU DIGUL DE LA OLTINA La rândul lor, primarii din alte două comune constănţene riverane Dunării, Gheorghe Murat - Topalu şi Gheorghe Chirciu - Oltina, spun că, pentru perioada imediat următoare, nu vor avea probleme cu eventuale inundaţii deoarece cotele nivelului Dunării sunt în limitele normale. În plus, cei doi primari au spus că, la nivel local, situaţia este monitorizată de Comisiile locale pentru situaţii de urgenţă. Chiar dacă, deocamdată, nu sunt probleme, primarul din Oltina spune că, în cazul în care nivelul Dunării va creşte foarte mult, digul de protecţie din dreptul localităţii Oltina ar putea ceda ca urmare a infiltraţiilor. Gheorghe Chirciu a afirmat că situaţia a fost prezentată autorităţilor statului dar, până acum, nimeni nu a luat nicio măsură. „Digul de la Oltina are o lungime de trei kilometri, dar situaţia juridică a acestuia este ciudată, pentru că jumătate din dig aparţine de Apele Române, iar cealaltă jumătate este în grija unei societăţi comerciale cu activitate piscicolă, dar care nu a desfăşurat lucrări de întreţinere a digului”, a spus Gheorghe Chirciu, care a precizat că a făcut numeroase solicitări către autorităţi de a aprelua digul în administrarea Primăriei, pentru a-l consolida.

Celulă de criză

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Dobrogea“ a dispus, ieri, luarea măsurilor necesare pentru eliminarea riscurilor potenţiale determinate de procesul de încălzire, topire a gheţii şi de deplasare a formaţiunilor de gheaţă cu viteze foarte mari. La sediul Căpităniei Portului Cernavodă a fost constituită o „celulă de criză“ cu reprezentanţi ai instituţiilor care gestionează acest tip de riscuri şi care monitorizează 24 de ore din 24 evoluţia deplasării sloiurilor, a navelor şi a fragmentelor desprinse din podurile de gheaţă în vederea identificării principalelor riscuri cu efecte negative asupra localităţilor, navigaţiei, porturilor şi mediului înconjurător. De asemenea, situaţia este monitorizată şi de către dispeceratul ISU „Dobrogea”, păstrându-se contactul permanent cu preşedinţii Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă ai localităţilor riverane fluviului Dunărea.

Gheaţa face ravagii

Banchizele de pe Dunăre au început să se topească şi să provoace mari probleme. Două pontoane şi o şalupă, ancorate în Insula Mare a Brăilei, au fost smulse de gheaţă şi împinse în mijlocul fluviului. De asemenea, la Tulcea şi la Isaccea, mai multe nave şi o macara de câteva sute de tone au fost aruncate pe mal. La Galaţi, o ambarcaţiune a poliţiei a fost strivită între două poduri plutitoare, acestea scufundându-se. După ce vremea s-a încălzit, iar apele Dunării au crescut cu un metru în fiecare zi şi au atins cota de atenţie la Galaţi, echipajele aflate pe câteva vase în primejdie au fost evacuate de urgenţă. 25 de nave erau blocate, ieri, în zona Isaccea, remorcherele Perseus şi Gheorghieni încercând să ajungă la ele.

Robert NENCIU, Tatian IORGA