PRIMARI SANCŢIONAŢI La sfârşitul fiecărui an, primăriile din judeţul Constanţa, la fel ca toate primăriile din ţară, îşi fac calcule şi estimează cam pe ce buget se pot baza în anul ce urmează, având la bază cifrele rezultate din încasările de taxe şi impozite. Din analizele efectuate, unele primării rămân cu datorii neachitate pe care speră că le vor onora anul viitor, iar alte primării se trezesc cu un procent relativ mic al încasărilor la buget. Până acum, nici primarii, dar nici reprezentanţii Guvernului nu au ridicat o problemă importantă, care afectează foarte multe bugete locale: amenzile neîncasate. După cum bine se ştie, amenzile auto şi cele pentru prostituţie sunt încasate de către autorităţile din localitatea unde cel sancţionat îşi are domiciliul. Numai că amenzile sunt date, dar nu sunt încasate. Hârşova este unul dintre oraşele unde valoarea amenzilor neîncasate este destul de mare, peste 2 milioane de lei. „Noi nu avem cum să recuperăm vreodată aceste sume, având în vedere faptul că persoanele care primesc aceste amenzi au buletine cu adrese din Hârşova, dar nu au stat niciodată acolo. Dacă noi nu îi identificăm, nu avem cum să recuperăm banii. În aceste condiţii, an de an sumele se cumulează şi ajungem să avem sute de mii de lei de încasat. Problemele nu se opresc aici. Pentru că noi nu putem încasa aceste sume provenite din amenzi, Curtea de Conturi învinovăţeşte primarul şi îl sancţionează. Eu am fost amendat anul trecut cu 4.500 de lei pentru că nu am executat datornicii”, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag. El a precizat că legea este cât se poate de aberantă. „Nu văd de ce să mă amendeze Curtea de Conturi pe mine pentru cerşetorii şi prostituatele din Bucureşti, dar care au adresa din buletin în Hârşova. Cum pot eu să recuperez aceşti bani pentru bugetul local dacă cei amendaţi nu au bunuri pe raza oraşului? Cred că Guvernul va trebui să analizeze foarte serios această problemă şi să o regleze din punct de vedere legislativ. Poate nu ar fi rău ca amenzile să fie încasate de poliţie şi să se constituie venit la bugetul MAI. Este o variantă”, a explicat primarul.

AJUTOARE REDUSE Tudor Nădrag mai spune că şi legea privind ajutoarele sociale trebuie reanalizată. „În oraşul Hârşova avem 435 de persoane care primesc ajutor social lunar. Evident că aceşti oameni nu plătesc niciun fel de impozit sau taxă către bugetul local. Ei vor numai să primească. În aceste condiţii, am decis ca, atunci când le acordăm sumele aferente ajutoarelor de lemne, să le oprim o parte din bani în contul datoriilor pe care le au către bugetul local. Ne-au acuzat că este ilegal ce facem. Este cât se poate de legal. Nu văd de ce să primească ajutor o persoană care nu a plătit niciodată nimic către bugetul local. Cred că aici trebuie schimbată legea, în sensul ca persoanele care au datorii către bugetul local să nu primească ajutoare de la stat. Avem la Hârşova ţigani cu vile şi maşini de lux, care vin la Primărie şi încasează ajutor social, pentru că nu au nimic pe numele lor. Sunt multe hibe în legislaţie pe care trebuie să le rezolvăm şi abia apoi putem vorbi despre un sistem de asigurări sociale ceva mai echilibrat”, a afirmat Nădrag.