Reporterii revistei militare americane “Stars and Stripes” încearcă să denigreze România comparînd-o cu state slab dezvoltate, precum Kîrgîzstan, Irak sau Afganistan. În ediţia electronică de luni a revistei americane, România este prezentată drept cea mai coruptă ţară din UE, catalogată astfel pe baza raportului pe 2007, dat publicităţii de organizaţia Transparency International (TI). Mai mult decît atît, în publicaţia americană se menţionează că SUA încearcă să găsească metode de a colabora cu “cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană”. Faptul că militarii americani cantonaţi în baza de la Mihail Kogălniceanu au trebuit să plătească 18.000 de dolari pentru construirea şi montarea într-un poligon a două turnuri de control fabricate din lemn este considerat de către reporterii “Stars and Stripes” un act de corupţie, aceştia susţinînd că preţul real era mult mai mic. În replică, purtătorul de cuvînt al Joint Task Force East, Troy Daar, contrazice cele scrise în publicaţia americană. “Ţinînd cont de faptul că terenul unde au fost amplasate era greu accesibil şi rapiditatea cu care au fost montate cele două turnuri, nu cred că au costat prea mult”, a declarat Troy Daar.

Mai mult decît atît, în acelaşi material publicat în revista americană, se menţionează că principala preocupare a Guvernului SUA a devenit prevenirea fraudei în ţara noastră, după ce Statele Unite ar fi investit în renovarea pistei de la Mihail Kogălniceanu 30 de milioane de dolari şi ar fi aprobat alocarea a peste 60 de milioane de dolari pentru renovarea bazei constănţene. “Stars and Stripes” remarcă şi că potrivit clasamentului TI, România este mai puţin coruptă decît Kîrgîzstanul, unde SUA are de asemenea baze, şi mult mai puţin coruptă decît Afganistanul sau Irakul, unde Washingtonul a investit miliarde de dolari. Denigrarea României continuă prin faptul că jurnaliştii americani afirmă că militarilor americani li se recomandă să nu utilizeze carduri de credit, iar deplasările lor în afara bazei ar fi restricţionate şi excursiile cu obiectiv turistic bine reglementate, deoarece ar putea fi atacaţi. Şi aceste afirmaţii sînt contrazise de conaţionalii reporterilor, cantonaţi în baza de la Mihail Kogălniceanu. “Nu am auzit niciodată să li se spună soldaţilor americani să nu folosească în România cărţi de credit. Într-adevăr, li s-a spus că există posibilitatea ca nu toate magazinele să accepte cărţi de credit. Mai mult decît atît, li s-a spus că pot folosi bancomatele. Dar este posibil ca unele dintre acestea să nu funcţioneze, de aceea, îi sfătuim să meargă la Biroul de Finanţe din unitate ca să fim siguri că nu vom rămîne fără bani în oraş. Mai mult decît atît, soldaţilor nu le-a fost restricţionată ieşirea din bază. În fiecare duminică au posibilitatea să se plimbe, îi ducem în locuri diferite. Nu pot ieşi zilnic, deoarece trebuie să se concentreze la exerciţii şi misiuni”, a declarat Troy Daar. Purtătorul de cuvînt al Joint Task Force East susţine că, de cînd se află în România, nu s-a lovit de niciun caz de corupţie. Mai mult decît atît, toate contractele cu firmele româneşti au fost încheiate pe bază de licitaţii, deci nu poate fi vorba de corupţie. În plus, firmele româneşti, cu ajutorul Camerei de Comerţ a SUA au învăţat cum să lucreze după sistemul american. Potrivit unei casete care însoţeşte articolul din Stars and Stripes, România, considerată una dintre cele mai sărace ţări din Europa, a dus o campanie intensă în ultimii ani pentru a obţine fonduri americane şi favorurile Washingtonului, fiind un aliat exemplar în războiul împotriva terorismului. România a primit granturi de peste 100 de milioane de dolari începînd din 1998, pentru a cumpăra echipamente militare americane. În revistă se menţionează că România şi-a pus la dispoziţia SUA spaţiul aerian în timpul invaziei din Irak, cînd Austria şi Turcia au refuzat să o facă, şi a trimis militari în teatrele de opraţiuni din Irak şi Afganistan. Pe de altă parte, România a fost printre primele ţări din lume, în 2002, care au fost de acord să nu extrădeze americani la Curtea Internaţională de Justiţie pentru acuzaţii de crime de război. Statele Unite consideră ilegitimă această instanţă şi se tem că această ar putea fi folosită în scopuri politice.