Siturile arheologice, depozitare ale unor mărturii istorice de o valoare inestimabilă, ajung să fie distruse voit, dar şi din neglijenţă de către cei care nu le cunosc importanţa. Localnici din localitatea Histria sau din împrejurimi au săpat într-una dintre movilele funerare din cadrul necropolei tumulare - aflată la marginea cetăţii Histria, în afara cetăţii greceşti - pentru a face rost de nisip pentru construcţii. Aceştia nu au găsit doar materialul de construcţie cel mult căutat, dar au descoperit şi două amfore pe care au încercat să le vîndă chiar specialiştilor de la muzeul Histria. În aceste condiţii, arheologii au anunţat autorităţile locale, pentru a trage un semnal de alarmă asupra pericolului distrugerii la care sînt supuse movilele funerare. „Cineva a venit la noi cu nişte amfore. Am făcut o mică anchetă să vedem de unde provin şi am constat că provin din movile, morminte antice distruse de oameni din apropiere din Histria, Sinoe“, a precizat cercetătorul ştiinţific de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Iulian Bîrzescu. „Necropola tumulară este un sector care, în momentul de faţă, nu este în cercetare. Este vorba de o mulţime de morminte, care se pot recunoaşte pe imaginile satelitare. În momentul de faţă, zona nu este protejată“, a subliniat arheologul Iulian Bîrzescu.

Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Constanţa, la solicitarea Poliţiei de Patrimoniu, s-a deplasat la faţa locului şi a constatat jefuirea unui tumul de către localnicii din Histria sau de către cei din împrejurimi. „Histria, fiind o zonă cu încărcătură arheologică importantă, sfătuim localnicii care găsesc vase, monede sau alte dovezi să le aducă la şantierul arheologic Histria, la Muzeul de Istorie Naţională şi de Arheologie Constanţa sau la Direcţia de Cultură“, face un apel către localnici directorul DJCCPCN Constanţa, dr. Daniela Ţurcanu-Caruţiu. „La marginea cetăţii, în afara cetăţii greceşti, s-a construit o necropolă tumulară, cu tumuli de patru-cinci metri înălţime, altele mai mici. Cei din sat, încercînd să-şi procure nisip pentru construcţii, au ajuns la concluzia că e mai uşor să ia nisip din aceste movile decît să sape în altă parte. În centrul movilei sînt morminte unde, lîngă mort, sînt depuse vase. Dacă le-au scos, ne e foarte greu să reconstituim ce a fost acolo şi pierdem informaţia istorică“, a precizat arheologul dr. Mircea Angelescu, consilier superior în cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. „Nu putem încuraja o astfel de practică şi de aceea am anunţat poliţia. Vrem să le spunem oamenilor că există zeci de alte locuri de unde pot lua nisip, dar nu de la tumuli“, a completat dr. Mircea Angelescu.

Pentru săpături neautorizate în zonele protejate din punct de vedere arheologic, legea din 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în 2008, prevede pedeapsa cu închisoarea de la doi la şapte ani. Poliţia desfăşoară o anchetă pentru prinderea celor care au săpat tumulul.