Din colecţiile Muzeului Carsium - Hîrşova fac parte mai multe amfore romane, de o valoare deosebită, descoperite atît în urma săpăturilor arheologice, dar mai ales întîmplător. Potrivit responsabilului muzeului, Constantin Nicolae, cele mai multe dintre acestea s-au găsit chiar în partea centrală a oraşului, cu două decenii în urmă, cînd au fost săpate fundaţiile pentru construirea blocurilor de locuinţe. „La vremea respectivă, cupele excavatoarelor muşcau cu

brutalitate din corpurile vaselor care au stat, odihnindu-se, aproape două milenii în pămînt, aşteptînd să iasă la lumină. Nu a fost, însă, aşa. Cea mai mare parte a lor a fost distrusă iremediabil, din nefericire. Cele care au scăpat pot fi admirate, acum, în vitrinele muzeului din Hîrşova. Alte vase, dintre cele expuse, provin dintr-o aşezare romană aflată în imediata vecinătate a cetăţii, care a avut aceeaşi nefericită soartă atunci cînd pe locul ei s-a ridicat o unitate de producţie. Mai tîrziu, cînd s-a trecut la amenajarea muzeului, în vitrine au fost aşezate chiar multe fragmente din aceste vase, tocmai pentru a ilustra genocidul industriei socialiste asupra istoriei locurilor”, explică responsabilul Muzeului din Hîrşova.

Amforele romane descoperite în siturile antice de la Hîrşova sînt reprezentative pentru primele secole ale erei creştine, fiind perioada în care întregul spaţiu dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut o puternică

dezvoltare. Principala lor utilitate era aceea de a depozita diferite produse (vin, ulei, peşte conservat, răşini, diferite substanţe aromatice, grîne). Poziţia la Dunăre, în apropierea celui mai mare vad care asigura legătura dintre litoralul vest-pontic şi aşezările din regiunea extracarpatică, sugerează că se desfăşura un intens comerţ cu astfel de produse, o anumită parte fiind destinată pentru consumul local, cealaltă fiind în tranzit. „Anumite exemplare au inscripţionat, pe suprafaţa corpului, cu culoare roşie, capacitatea vaselor, numele armatorului, destinaţia. În cea mai mare parte sînt vase încadrate în tipologia pontică, frecvent întîlnite în arealul centrelor de productţe şi schimb din bazinul Mării Negre. Sînt, însă, şi producţii de pe litoralul sudic al Mării Mediterane, cum este cazul unei amfore de tip punic, ajunsă la Carsium, cel mai probabil, cu răşini, din nordul Africii”, a adăugat responsabilul Muzeului Carsium, Constantin Nicolae.

Deosebit de importante sînt şi vasele mari, produse în atelierele locale, destinate păstrării alimentelor. Amforele existente în muzeul hîrşovean constituie o dovadă a faptului că aşezarea antică de acolo a fost unul din cele mai importante centre de producţie şi schimb de la Dunărea de Jos, în primele secole ale erei creştine.