Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a anunţat, miercuri seara, o amnistie generală pentru toate persoanele reţinute în urma protestelor din 7 aprilie, a informat postul public de televiziune Moldova 1 în principalul jurnal de ştiri în limba rusă. Şeful statului moldovean a spus că îi pare rău că persoanele reţinute au plătit în felul acesta pentru acţiunile provocatoare ale celor care au stat în spatele tulburărilor şi care îşi spun politicieni. Preşedintele s-a adresat naţiunii la Moldova 1, la ora 19.30. Tonul mesajului a fost în general conciliant. Astfel, preşedintele a promis că nu va persecuta opoziţia, afirmînd că aprecierea acţiunilor acesteia o dă poporul. În plus, Vladimir Voronin şi-a declarat disponibilitatea de a primi la Chişinău o misiune de evaluare a Comisiei Europene.

”Preşedintele Vladimir Voronin este imaginea autentică a lui homo sovieticus”, a declarat, ieri, în Parlamentul European, eurodeputatul conservator britanic Charles Tannock. Acesta a criticat atitudinea PE faţă de scrutinul din R. Moldova, spre deosebire de misiunea de observatori electorali din Ucraina, în 2004, cînd Rusia a încercat, la fel ca acum în R. Moldova, să impună, prin propriii observatori, OSCE, declararea alegerilor ca fiind libere şi corecte. Delegaţia PE a redactat însă un raport propriu şi a reuşit ca în final să obţină condamnarea fraudării alegerilor de către Viktor Ianukovici. El a avertizat şi în ceea ce priveşte ”riscul de a depinde prea mult şi valida alegerile doar în baza observatorilor OSCE, mai ales acum, cînd Rusia îşi încordează muşchii tot mai tare”.

Opoziţia liberală a prezentat primele dovezi ale fraudelor electorale

Liderii celor trei partide liberale care vor intra în Parlament au prezentat, miercuri, dovezi ale fraudării alegerilor din 5 aprilie, spunînd că la Cahul, de exemplu, peste 10% din voturi au fost fraudate. Mihai Ghimpu de la Partidul Liberal (PL), Vlad Filat de la Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Serafim Urecheanu din Alianţa Moldova Noastră au spus că decizia Curţii de Apel Chişinău de a li se interzice accesul la listele alegătorilor a fost decizia Partidului Comuniştilor. Dar, oricum, cele trei partide au reuşit să copieze o mare parte din listele alegătorilor din raioane, în baza cărora pot depista ”tendinţe de fraudare”. Vlad Filat a prezentat următorul exemplu: ”Raionul Cahul are în total 65 de secţii de votare, noi am verificat 28, ceea ce reprezintă 43% . În acestea am depistat 2.334 de fraude. Din ceea ce am verificat, asta reprezintă 10,6%”. Cei trei lideri sînt înclinaţi să creadă că au fost falsificate între 10 şi 30% din voturi per total. ”Se înţeleg foarte bine zilele de 6 şi 7 aprilie. De ce au mers comuniştii cu cele ce s-au întîmplat: violenţa şi devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei? Voronin recunoaşte că special le-a deschis accesul la aceste clădiri”, a spus Urecheanu, care a oferit şi explicaţia: ”Pentru a distrage atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale de la rezultatele alegerilor. Şi facem comparaţie cu anul 1933, cînd Hitler a dat foc Reichstag-ului, pentru a se răfui cu opoziţia”.

Întrebaţi ce vor face în privinţa fraudelor descoperite, cei trei lideri au spus că le vor prezenta Curţii Constituţionale, lăsînd de înţeles că ar aştepta ca aceasta să invalideze votul din 5 aprilie şi să anunţe repetarea alegerilor. Deşi nu au precizat ce procent din listele cu alegători au reuşit să proceseze, politicienii au prezentat jurnaliştilor documente cu care ei doresc să demonstreze că 5.166 de persoane au votat la mai multe secţii de votare, 3.280 au votat cu acte cu acelaşi cod personal, 1.600 de persoane au votat în baza altui document decît buletinul de identitate, 1.000 de semnături sînt falsificate. Cei trei politicieni au mai spus că, deşi autorităţile locale aveau listele proprii cu alegători, liderii celor trei partide au declarat că, înainte de alegeri cu cîteva zile, Ministerul Dezvoltării Informaţionale a remis secţiilor de votare listele sale. La 7 aprilie, cînd în Chişinău aveau loc protestele, preşedintele Vladimir Voronin l-a decorat pe Ministrul Dezvoltării Informaţionale, Pavel Buceaţchi, cu ordinul Gloria Muncii. Comisia Electorală Centrală a anunţat într-un comunicat, miercuri, că procesul de renumărare a voturilor, la solicitarea preşedintelui Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, decurge normal şi că rezultatul ar putea fi anunţat după Paşte.

”Este posibil ca autorităţile de la Chişinău să fi încălcat drepturile omului”

Forţele de securitate din R. Moldova s-ar putea să fi încălcat drepturile omului prin modul în care au tratat unii protestatari arestaţi, potrivit unui raport confidenţial al OSCE obţinut de Reuters. Raportul spune că a verificat unele afirmaţii şi încearcă să obţină acces în închisori şi o audienţă cu Procurorul General, pentru a verifica acuzaţiilor privitoare la abuzuri. Poliţia a arestat circa 200 de persoane în urma protestelor violente ce au urmat alegerilor din 5 aprilie, cîştigate de comunişti.

În raport, OSCE spune că ONG-uri şi jurnalişti au raportat, în ultima săptămînă, diverse presupuse abuzuri postelectorale comise de autorităţile din R. Moldova. Printre acestea figurează rele tratamente la care au fost supuse persoane arestate în urma protestelor, condiţii de detenţie inumane, tortură, controlarea relatărilor din mass-media şi expulzarea unor jurnalişti străini. Cel puţin o persoană a murit în urma protestelor. Autorităţile susţin că respectiva persoană a murit intoxicată cu fum, dar grupurile de opoziţie declară că a fost supusă la violenţe de către poliţie. Potrivit raportului, versiunea poliţiei este că Valeriu Boboc a fost găsit mort într-o piaţă la 7 aprilie, dar familia sa a aflat despre deces abia la 10 aprilie. Potrivit rudelor, corpul neînsufleţit prezenta vînătăi ce indicau că fusese bătut. Un grup moldovean antitortură a discutat cu mai multe din persoanele arestate, care au spus că au fost bătute cu bîte, sticle din plastic, cu pumnii şi cu picioarele, potrivit raportului OSCE. Grupul a spus că 25-28 deţinuţi au fost ţinuţi într-o celulă de doar opt metri pătraţi, cu acces limitat la apă şi instalaţiile sanitare.

Biroul primarului Chişinăului, Dorin Chirtoacă, liderul unuia dintre principalele partide de opoziţie, a difuzat fotografii cu persoane pline de vînătăi, aflate în arestul poliţiei. Raportul OSCE, care circulă între cele 56 state membre, mai spune că unor avocaţi nu le-a fost permis accesul la clienţii lor şi că aceştia au fost interogaţi în lipsa unui avocat. Potrivit documentului, în cadul incidentelor ce au implicat mass-media, cel puţin 20 de jurnalişti români şi trei echipe ale unor televiziuni georgiene, care doreau să transmită de la Chişinău, nu au primit permisiunea de a intra în R. Moldova. În perioada 7-10 aprilie, poliţia a fost filmată în timp ce ataca mai mulţi jurnalişti care vorbeau despre demonstraţii şi acţiunile poliţiei şi distrugînd materialul filmat.

Tot ieri, procuratura generală a Ucrainei a luat decizia de a extrăda doi cetăţeni moldoveni suspectaţi de implicare în protestele de la Chişinău, Gabriel Stati şi Aurel Marinescu. Aceştia au fost arestaţi la 9 aprilie, la Odessa. Larisa Stati, mama omului de afaceri Gabriel Stati, a cerut la CEDO să influenţeze Ucraina pentru a împiedica extrădarea fiului ei în R. Moldova. În apelul ei către CEDO, mama omului de afaceri afirmă că, în cazul unei extrădări, acesta poate fi supus unor tratamente inumane. Potrivit ”Ukrainska Pravda”, Stati şi Marinescu, puşi sub acuzare pentru ”încercare de răsturnare a Guvernului” riscă în R. Moldova 25 de ani de închisoare.