Romancierul israelian Amos Oz este favorit în cursa pentru premiul Nobelul pentru Literatură din 2009, cu o valoare financiară de zece milioane de coroane suedeze (peste 800.000 de euro), potrivit casei de pariuri Ladbrokes, scriitorul avînd o cotă de 4/1. Următorii clasaţi sînt algerianul Assia Djebar, cu o cotă de 5/1, spaniolul Juan Goytisolo, cu 6/1 şi autorii americani Joyce Carol Oates şi Philip Roth, a căror cotă este de 7/1.

Topul realizat de casa de pariuri nu este încă decisiv. Anul trecut, laureatul Nobel Jean-Marie Gustave Le Clézio a fost cotat, iniţial, doar cu 14/1, doar înainte de închiderea pariurilor cota fiindu-i stabilită la 1/2. Mario Vargas Llosa se află şi el în top, dar cu şanse slabe, de doar 16/1. Antonio Tabucchi, Claudio Magris şi Haruki Murakami sînt cotaţi cu 9/1, depăşiţi de poetul sirian Adonis (8/1). Printre cei nominalizaţi se regăseşte şi Bob Dylan, a cărui cotă este stabilită la 25/1. Cei pe care s-a pariat cel mai puţin sînt Umberto Eco (66/1), Salman Rushdie (80/1), Ian McEwan (100/1) şi francezul Michel Tournier (100/1). Cota de 4/1 înseamnă că un pariu de zece euro, de pildă, îi va aduce jucătorului 40 de euro.

Considerat cel mai mare scriitor israelian contemporan, Amos Oz s-a născut în 1939, la Ierusalim. În 1952, după sinuciderea mamei sale, îşi schimbă numele din Klausner în Oz şi se stabileşte în kibbutz-ul Hulda. A luptat în Războiul de Şase Zile din 1967 şi în Războiul de Yom Kippur, din octombrie 1973. În 1965 îi apare prima culegere de povestiri, “Acolo unde ţipă şacalii”, urmată de romanul “Altundeva, poate”. În 1976 publică “Dealul sfatului nelegiuit”, pentru care i se decernează Premiul Brenner pentru Literatură, iar un an mai tîrziu, romanul “Cutia neagră”, distins cu prestigiosul premiu francez Femina Etranger.

Premiul Nobel pentru Literatură este decernat din 1901, primul laureat fiind francezul Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet şi filosof. Laureaţii sînt anunţaţi în luna octombrie, în fiecare an, iar premiile sînt decernate în luna decembrie, în cadrul unor ceremonii fastuoase. Deliberările Academiei Regale suedeze au loc în cel mai deplin secret, nefiind disponibilă o listă de nominalizaţi. Nefiind o recunoaştere strictă a valenţelor literare ale unei opere, premiul Nobel are, totuşi, un impact major pe piaţa de carte. După ce Academia Suedeză anunţă laureatul, editurile încep să comande traduceri şi să pregătească apariţia titlurilor celui distins ca pe un mare eveniment. De exemplu, după ce Orhan Pamuk a devenit laureatul anului 2006, au apărut în limba română aproape toate cărţile semnate de acesta.