La sfîrşitul anului trecut, Executivul a adoptat Ordonanţele de Urgenţă (OUG) 99 şi 131, publicate în Monitoarele Oficiale din 27 decembrie, respectiv 29 decembrie. Ambele legi dau dreptul anchetatorilor de a intercepta convorbiri telefonice, corespondenţe electronice şi elimină confidenţialitatea secretului bancar. Niciunul dintre actele normative nu a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Cele două acte normative au fost aspru criticate de o serie de voci importante din societatea civilă, care s-au legat în principal de neconstituţionalitatea lor, dar şi de faptul că anumite prevederi încalcă drepturile omului. Ministerul Justiţiei, iniţiatorul acestor două acte normative, a răspuns că accesul procurorilor la sistemele informatice fără mandat este permis numai în limitele în care anchetatorul foloseşte o listă a comunicaţiilor electronice, nu şi conţinutul acestora. În plus, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, susţinută de PD şi Traian Băsescu, personajul despre care s-a acreditat ideea că este şeful suprem al Parchetului, susţine că toate criticile la adresa acestor acte normative sînt menite să decredibilizeze procurorii. Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), un alt semnatar al listei contestatarilor acestor acte normative care sporesc puterile procurorilor apreciază că răspunsurile Ministerului Justiţiei la reproşuri nu liniştesc, ci, dimpotrivă, sporesc îngrijorarea. APM susţine că mesajul ministerial "face parte din argumentaţia folosită tradiţional de adversarii democraţiei în încercarea lor de a descuraja criticarea abuzurilor puterii". "Accesul la informaţii legate de traficul comunicării dintre două persoane, făcut doar pe baza deciziei unui procuror, fără autorizarea unui judecător, este o măsură ce deschide o cutie a Pandorei. Lipsa verificării venite din partea unei instituţii independente de cea a procurorului care să garanteze protejarea dreptului persoanei la viaţa privată intră în contradicţie cu jurisprudenţa CEDO şi cu noţiunea de stat de drept", apreciază AMP. "Reamintim ministrului Justiţiei că nu presa şi societatea civilă decredibilizează, ci comportamentul unor procurori care abuzează de texte de lege încă prea puţin protective faţă de dreptul fundamental al omului la protecţia vieţii private în raport cu abuzuri venite din partea instituţiilor statului", se mai precizează în comunicatul AMP. Agenţia îşi reafirmă sprijinul pentru măsurile anticorupţie, însă nu "cu preţul creării unor mecanisme care deschid posibilitatea reedificării unui stat totalitar".