Paza bună trece primejdia rea, iar autorităţile nipone nu pregetă nici efort şi nici bani pentru a nu fi prinse pe picior greşit în cazul unor catastrofe naturale. Japonia a desfăşurat, ieri, primul său exerciţiu de simulare a unui puternic cutremur de pământ din 11 martie, când un seism cu magnitudinea de 9 grade şi un devastator tsunami s-au soldat cu cel puţin 20.000 de morţi şi dispăruţi, declanşând un accident nuclear fără precedent în nord-estul arhipelagului nipon. Astfel, peste 510.000 de japonezi au fost angrenaţi în exerciţiile naţionale de simulare a unui cutremur de mare magnitudine în 35 din cele 47 prefecturi ale Japoniei.

Conform scenariului, Japonia este zdruncinată de un seism de 7,3 grade pe scara Richter, cu epicentrul localizat în partea centrală a capitalei Tokyo. Premierul demisionar Naoto Kan a convocat o reuniune de urgenţă fictivă, în baza scenariului menţionat. Noul prim-ministru ales, Yoshihiko Noda, a participat, de asemenea, la antrenamente, în cadrul exerciţiilor anuale instituite în memoria victimelor Marelui Cutremur de la Kanto, soldat cu aproximativ 105.000 de morţi în 1923. La rândul său, poliţia a simulat măsuri excepţionale de circulaţie în 100 de puncte din centrul Tokyo, în timp ce pasagerii din trenurile de metrou au fost îndrumaţi spre adăposturi, presupunându-se că toate serviciile feroviare au fost suspendate. După cutremurul de pământ din nord-estul arhipelagului, autorităţile naţionale şi locale trebuie să regândească măsurile convenţionale de prevenire a dezastrelor şi să se pregătească de orice scenariu posibil de seism şi tsunami. Este foarte necesar pentru a creşte gradul de conştientizare publică a pericolului de tsunami şi pentru a lua toate măsurile posibile, inclusiv evacuarea rezidenţilor. Compania din domeniul energetic Chibu Electric Power, care exploatează centrala nucleară Hamaoka, în prezent oprită, situată în apropiere de Shizuoka, din centru ţării, a efectuat la rândul său un test al comunicaţiilor, simulând pierderea totală a alimentării cu energie electrică a instalaţiilor, în eventualitatea valurilor seismice.

Valul uriaş care a lovit 11 martie nord-estul Japoniei a dus la întreruperea circuitelor electrice şi a paralizat sistemul de răcire la centrala Fukushima Daiichi, antrenând o înlănţuire de accidente, între care explozii de hidrogen şi emisii radioactive masive din cauza supraîncălzirii combustibilului din reactoare. Pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei, mai multe localităţi au fost evacuate în totalitate şi aici nu va mai locui nimeni în următoarele decenii. Încă traumatizaţi de dubla tragedie, locuitorii din prefecturile devastate, Miyagi, Iwate şi Fukushima, şi-au anulat participarea la exerciţiile naţionale extrem de dureros de suportat în timp ce viaţa întârzie să revină la normalitate.