Ana Roşoga, prizonieră a luminii occidentale

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Ana Roşoga, prizonieră a luminii occidentale

Cultură 04 Aprilie 2009 / 00:00 813 accesări

Artista Ana Roşoga a revenit în faţa publicului iubitor de artă cu o nouă expoziţie personală, inundată de lumina fascinantă a Orientului, aşa cum aceasta i s-a relevat în cadrul unei călătorii în Egipt. Expoziţia cu un titlu poetic şi simbolic, „Prizonier al luminii orientale“, reuneşte picturi pe pînză, în ulei, instalaţii şi picto-obiecte. Vernisajul a avut loc joi după-amiază, la galeria „Museion“ din cadrul Muzeului de Artă, spaţiu neconvenţional despre care Ana Roşoga crede că se potriveşte cu lucrările şi tematica acestei expoziţii.

Vernisajul a fost susţinut de criticul şi istoricul de artă Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă. „Lumina Orientului, căreia îi este prizonieră Ana Roşoga, în această expozişie., este, de altfel, unul dintre miturile fundamentale ale ultimelor epoci din creaţia europeană“, a spus criticul Doina Păuleanu. „Cu ochii orbiţi de lumina Orientului, Ana Roşoga ştie să se joace şi cu aceste piese ale unui uriaş puzzle - un puzzle care furnizează elemente stilistice şi morfologice şi o lumină specială. Prizonier al acestei lumi, Ana Roşoga se vădeşte a fi deopotrivă şi stăpîna ei, a Orientului ei miraculos, pentru că această expoziţie reprezintă datele unei viziuni personale“, a adăugat criticul de artă Doina Păuleanu.

La manifestare au luat parte artişti plastici, tineri atraşi de mirajul artistic şi prieteni ai artistei. Muzeograful Geta Deleanu, care a fost invitată să ia cuvîntul, a mărturist că, în urmă cu mai mulţi ani, a descoperit-o pe Ana Roşoga în cadrul unei expoziţii de grup şi i-a propus, la momentul respectiv o expoziţie personală, care a şi avut loc la Librăria Scriitorilor. De atunci, Ana Roşoga a devenit o prezenţă constantă în spaţiul artistic de la malul mării şi nu numai.

Criticul şi istoricul de artă Doina Păuleanu a apreciat, cu privire la demersul artistic al tinerei creatoare: „Expoziţia Anei Roşoga se situează sub semnul decorativismului şi al ludicului, pentru că, pe de o parte, ne amintim că lumea orientală este o lume exclusiv decorativă - chiar există interdicţia de a face orice formă de decorativism -, care a generat un limbaj de o spontaneitate şi o fantezie inepuizabile. Pe de cealaltă parte, există şi o tentaţie către simbolismul acestei lumi din care Ana Roşoga ştie să extragă nu numai culori, ci şi datele unui demers mental căruia ştie să i se plieze prin intermediul acestei expoziţii“.

Referitor la expoziţia deschisă la galeria „Museion“, artista Ana Roşoga a specificat: „Am împletit decorativismul cu părerile mele proprii, pentru a putea simboliza ce înseamnă pentru mine Orientul. Fiecare artist este influenţat de ceea ce vede, de oamenii cu care se întîlneşte. În Egipt, am găsit altă atmosferă, alţi oameni. Această expoziţie este rezultatul viziunii mele asupra lumii orientale“.

După cum a observat criticul de artă Doina Păuleanu, deşi aparent disparate, lucrările Anei Roşoga induc o stare de confort estetic şi intelectual. „Exista un decorativism latent în lucrările Anei Roşoga de multă vreme, ceea ce a făcut-o să fie în consonanţă cu lumea căreia i s-a adresat şi pe care a descoperit-o. Mai mult decît atît, elemente purtătoare de semnificaţie arhitectonică a acestei lumi apar în imaginile ei, iar ceea ce este mai interesant este că, deşi acolo se află sub semnul... urieşeniei, aici se află sub semnul delicateţei. Nu numai proporţiile sînt gingaşe, ci şi elementele de arhitectură pe care le surprinde Ana Roşoga sînt purtătoarele acestei minuni de zvelteţe care face din arhitectura orientală unul dintre cele mai fascinante domenii de investigaţie“, a specificat criticul de artă Doina Păuleanu.

Ana Roşoga este absolventă a Facultăţii de Arte, secţia Pedagogia Artei din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, iar în 2007 a absolvit şi studiile de masterat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice şi Decorative, la clasa profesorului Gheorghe Anghel.

Taguri articol


12