ANAF lucrează intens întru creșterea gradului de conformare voluntară. De la centru se fac presiuni, căci bugetul 2017 (cunoscut și drept cea mai optimistă chestie din lume) cere bani. Potrivit șefului Fiscului, Bogdan Stan, un prim pas este concentrarea controalelor în comerțul online, unde evaziunea a luat-o razna. Al doilea pas - împrietenirea cu oamenii și managerii, printr-un plus de consiliere, o executare silită mai blândă (popriri flexibile, anulări ale penalităților etc.) și o digitalizare a relației (extinderea Spațiului Privat Virtual și la persoane juridice). Bonus - legea prevenției, care îi va scăpa pe manageri de amenzile subite pentru mici nereguli.

CE ȘI CUM Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are de recuperat, nu glumă, căci startul lui 2017 a fost extrem de slab, iar instituția s-a împiedicat și a făcut mai multe greșeli tehnico-tactice. Iar presiunea de la centru e mare, căci bugetul super-optimist al autorităților cere, cere și iarăși cere finanțare. Primul pas - concentrarea controalelor în comerțul online, un domeniu sensibil, în care evaziunea fiscală a fost scăpată de sub control și a ajuns la un nivel îngrijorător, după cum spune președintele ANAF, Bogdan Nicolae Stan - „Vom intensifica și acțiunile de identificare a contribuabililor care înregistrează în contabilitate facturi aferente unor operațiuni fictive. De asemenea, trebuie să flexibilizăm modalitățile de poprire a conturilor contribuabililor executați silit. Este foarte important, în aceste cazuri, ca suma blocată să nu depășească datoria către Fisc“. Stan consideră că instituția pe care o conduce trebuie să aibă o deschidere mai mare către contribuabili și să-i consilieze (cumva, cândva - n.r.) ca să-și plătească la timp taxele și să-și completeze corect declarațiile fiscale. Totodată, celor care n-au bani să-și achite dările către stat li se va prezenta opțiunea eșalonării obligațiilor. Bonus - anularea penalităților de întârziere. În plus, ANAF vrea să primească și firmele în Spațiul Privat Virtual. Ceva mai importantă este legea prevenției, însă, pe care mediul de afaceri o așteaptă cu interes. „Scopul legii este prevenirea aplicării automate a sancțiunilor pentru diverse contravenții, prin întocmirea unui plan de conformare. Contribuabilul primește un termen până la care va avea posibilitatea să corecteze neregulile. Abia apoi, dacă nu se conformează, este amendat“, explică Stan. Ce mai vrea el să facă? Să publice periodic liste cu firme-fantomă, să îmbunătățească analiza de risc utilizată la rambursarea de TVA și să reducă traficul ilicit cu țigarete (o reducere cu trei puncte procentuale a fenomenului se traduce în venituri extra de aproape 100 milioane euro - n.r.).

PROBLEMELE PERSISTĂ De notat că Stan nu vrea să desființeze Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), așa cum s-a vehiculat în mai multe medii - „După cum am anunțat, lipsa bugetului ne-a determinat să diminuăm temporar sporul de solicitare neuropsihică, introdus în 2015, până la o viitoare rectificare bugetară. Conducerea DGAF și-a dat acordul, pentru că alternativa ar fi fost reducerea personalului“. În altă ordine de idei, ANAF vrea să ajungă la nivelul la care corespondența cu oamenii să fie exclusiv digitalizată (ce zi glorioasă va fi asta!). Tocmai de aceea, e necesar ca proiectul de modernizare a instituției, derulat în parteneriat cu Banca Mondială, să continue - „Din păcate, în perioada 2012 - 2013, au încetat investițiile importante în infrastructură (hardware, software, suport), în pofida recomandărilor ferme din acordul de împrumut dintre România și BM. În acest moment, nu există la nivelul ANAF niciun contract în derulare pentru întreținerea infrastructurii IT și de comunicații. Consecințele pot fi deosebit de grave, mai ales în perioadele de vârf de activitate (în jurul datelor-limită de depunere a declarațiilor fiscale și de plată a impozitelor). Se pot pierde date, ba chiar e posibil ca activitatea Fiscului să fie blocată“. În concluzie, se lucrează, se fac eforturi...