Sprijinul BNR pentru finanţarea deficitului bugetar este foarte important în 2009, iar Guvernul trebuie să aibă în vedere că pieţele ar putea forţa o ajustare mai costisitoare a bugetului decît constrîngerea fiscală a unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), se arată într-un raport al Erste Group. Analiştii Erste consideră că o eventuală decizie a României de a apela la ajutorul FMI va susţine obligaţiunile suverane, întrucît programul ar oferi o linie de credit care ar reduce valoarea emisiunilor de obligaţiuni guvernamentale şi ar declanşa o relaxare mai accentuată a politicii monetare. \"Sprijinul băncii centrale pentru finanţarea deficitului bugetar este foarte important în 2009, în timp ce eurobondurile ar trebui privite ca a doua opţiune şi numai pentru sume mai mici\", a declarat economistul şef al BCR, Lucian Anghel, citat în raportul Erste. În acelaşi timp, Anghel crede că asigurarea unei finanţări suplimentare pentru deficitul bugetar de la o instituţie financiară internaţională ar putea influenţa pozitiv cursul valutar şi credibilitatea, îmbunătăţind sentimentul investitorilor faţă de piaţa locală. \"Deşi proiectul de buget pentru 2009 este foarte ambiţios din punctul de vedere al reducerii cheltuielilor bugetare, amînării unor majorări salariale şi suspendării bonusurilor în sectorul public, estimez că plafonul pentru deficitul bugetar va fi în jur de 5% din PIB, faţă de ţinta guvernului de 2% din PIB\", a spus Anghel. Un calcul matematic arată că deficitul bugetar real estimat de analişti va fi cu 150% mai mare ca cel vehiculat de Guvern. Economistul şef al BCR apreciază, astfel, că principala problemă în acest an va fi legată de veniturile bugetare, care se vor confrunta cu presiuni accentuate în contextul încetinirii activităţii economice şi că majorarea acestora cu 19-20% este puţin probabilă. Veniturile bugetului de stat sînt estimate pentru acest an la 75,7 miliarde lei, în creştere cu 23,85% faţă de 2008. România se va situa pe locul şase în Uniunea Europeană în funcţie de deficitul bugetar din 2009, după Irlanda, Marea Britanie, Letonia, Spania şi Franţa, potrivit estimărilor Comisiei Europene şi ale Erste Group. În privinţa costului finanţării, România se plasează pe locul trei într-un clasament format din 24 de state. Astfel, spreadurile CDS-urile (credit default swap - prima de risc în caz de neplată) pentru România au urcat de la peste 200 de puncte de bază în septembrie 2008, la 650 puncte de bază în luna februarie, spread-uri mai mari fiind înregistrate de Ucraina (3.300 de puncte de bază) şi Letonia (807 puncte de bază). România ocupă primul loc într-un top al celor mai mari randamente ale obligaţiunilor guvernamentale în monede naţionale, care a crescut de la peste 10% în septembrie 2008, la 12,6% în februarie, fiind urmată de Ungaria, cu o dobîndă de 10,7%, şi Bulgaria, cu 7,2%.