Analiştii economici estimează că moneda unică europeană nu se va întări timp îndelungat şi va fi cotată la finalul acestui an cu cel mult 3,40 lei/euro. De aceea, este mai bine ca economiile să fie păstrate în continuare în lei. Director în cadrul ING Bank România, Florin Cîţu, susţine că deprecierea leului din ultimele două săptămîni nu mai are nicio legătură cu Banca Baţională a României (BNR), pentru că mişcarea a fost abruptă şi agresivă, fiind clar legată de ceea ce se întîmplă la nivel mondial pe piaţa imobiliară, cu falimentele din Statele Unite Americii şi o rearanjare a investitorilor din pieţele emergente pe pieţele dezvoltate. La rîndul său, economistul Florian Libocor consideră că, în continuare, \"moneda de bază va rămîne leul\". Din acest motiv, Libocor a menţionat că nu recomandă nimănui să facă economii în valută. \"Leul se mişcă mai puţin pe fundamente macro-economice şi mai mult pe sentimentul investitorilor faţă de ţările emergente\", a declarat senior economistul ING Bank România, Ciprian Dascălu. El a menţionat că se aşteaptă ca la jumătatea anului viitor să se producă \"un eveniment extern care să producă o ieşire a capitalurilor de pe România\". “Pe termen lung însă, pînă la adoptarea euro, planificată pentru 2014, leul va avea o tendinţă de apreciere, pentru că e un proces de ajungere din urmă şi mare parte din acest proces se va face printr-o apreciere reală a cursului de schimb\", a mai spus Dascălu.

Pe de altă parte, analiştii Dascălu şi Cabat susţin că deprecierea leului în faţa monedei unice europene ar putea ajuta la reducerea deficitului de cont curent, dar va avea şi un efect de stimulare a inflaţiei. Vicepreşedintele Chartered Financial Analyst, Dragoş Cabat, consideră că în condiţiile în care situaţia prezentă se va menţine pe următoarele trei - şase luni, este posibil ca deficitul să înceapă să scadă puţin pînă la sfîrşitul anului, fiind ajutat de deprecierea monedei naţionale. \"Reversul deprecierii leului va fi şi o inflaţie care se va duce spre partea de sus a limitei prognozate, sau chiar va fi depăşită puţin\", a adăugat Cabat. El este de părere că această criză produsă de deprecierea leului \"este un moment bun pentru România, pentru că optimismul nostru exagerat din ultimii ani este puţin ponderat\". La rîndul său, Dascălu a arătat că adîncirea deficitului de cont curent nu este deloc surprinzătoare, mai ales în condiţiile aprecierii monedei naţionale pe pieţele valutare în prima jumătate a anului. \"Deficitul de cont curent nu ne-a surprins. Practic, cumulat pe ultimele 12 luni, a atins 14 miliarde de euro. Pentru sfîrşitul anului îl vedem la 14,7 miliarde de euro sau 13,8% din produsul intern brut (PIB)\", a precizat Dascălu, adăugînd că adîncirea deficitului de cont curent \"se va vedea în inflaţie\". \"BNR are instrumentul ratei dobînzii, prin care poate influenţa cursul de schimb şi indirect inflaţia însă influenţa BNR asupra ratei dobînzii este destul de limitată\", a spus Dascălu, adăugînd: \"Investitorii străini conştientizează într-o mai mare măsură riscurile derivînd din deficitul de cont curent, iar leul tinde să fluctueze mai mult, legat de lira turcească şi de celelalte monede care au un deficit de cont curent mare şi înregistrează o scădere a finanţării acestuia cu investiţii străine directe.\" Totuşi, riscurile în creştere privind inflaţia nu vor determina BNR să-şi revizuiască ţinta de inflaţie pentru anul în curs, deoarece i-ar afecta foarte mult credibilitatea. \"Este de preferat să explice eşecul atingerii unei ţinte, deci factorii care au determinat eşecul, prin secetă, preţuri volatile, preţul petrolului şi aşa mai departe\", a explicat Dascălu.