Interesul mare la nivel mondial pentru investiţii în active riscante a făcut ca leul să reziste crizei politice din România precum şi deficitului de cont curent semnificativ, dar analiştii avertizează că există totuşi pericolul ca moneda să fie afectată de evenimentele recente. Leul a atins, la sfîrşitul săptămînii trecute, un nou nivel record din ultimii patru ani şi jumătate în raport cu euro, continuînd avansul înregistrat de la începutul anului, influenţat în foarte mică măsură de destrămarea coaliţiei aflate la guvernare, precum şi de creşterea de aproape trei ori a deficitului de cont curent în primele două luni ale anului. Leul a consemnat, de la începutul anului, o apreciere de 2,1%, în pofida evoluţiei ascendente a monedei unice europene pe pieţele valutare internaţionale. Analiştii consideră însă că există riscul ca noul Guvern să nu reuşească să atragă suficiente investiţii străine pentru a compensa deficitul de cont curent, ceea ce ar putea provoca o inversare a evoluţiei cursului. "Anticipez că leul va scădea în raport cu euro dacă nu vor fi luate măsuri care implică o politică bugetară mai strictă şi reducerea ritmului de creştere a creditării", a declarat Simon Quijano-Evans, reprezentantul CA-IB Viena. Potrivit unui sondaj Reuters, realizat după destrămarea coaliţiei guvernamentale, dar înainte de publicarea datelor privind deficitul de cont curent din februarie, cotaţia leului va coborî, pînă la sfîrşitul anului, la 3,35 unităţi pentru un euro. Pînă în prezent, economia s-a dezvoltat rapid, alimentată de investiţiile străine, eforturile companiilor de a se moderniza şi cheltuielile ridicate ale populaţiei pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă. Aceste cheltuieli au condus însă la o creştere semnificativă a importurilor şi a deficitului de cont curent, provocînd temeri că, în lipsa capitalului extern, ar putea apărea probleme financiare. "Evoluţia recentă a leului este complet ruptă de realităţile economiei româneşti. Leul evoluează în acord cu monedele de pe pieţele emergente", a declarat şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. El s-a arătat îngrijorat că rata de schimb nu reflectă mesaje precum deficitul de cont curent uriaş, care a crescut, de la începutul anului, la peste 10% din Produsul Intern Brut şi, potrivit Fondului Monetar Internaţional, ar putea ajunge, pînă la sfîrşitul anului, la 12% din PIB. În aceste condiţii, analiştii avertizează că România trebuie să controleze creşterea cererii şi să demonstreze agenţiilor de rating că intenţionează în mod serios să aplice reforme, pentru a preveni revizuirea în sens negativ a calificativelor. Standard & Poor's a revizuit deja perspectiva ratingului României de la pozitiv la stabil, întrucît conflictele politice au un efect negativ asupra reformelor. Unii analişti avertizează că Guvernul, care beneficiază de sprijinul a numai 20% dintre parlamentari, ar putea fi determinat să permită creşterea salariilor în sectorul public şi cheltuielile. Nesiguranţa legată de evoluţia economiei şi politica de reforme ar putea descuraja, pe de altă parte, investiţiile străine directe, spun unii analişti. Banca Naţională a României (BNR) ar putea lua în calcul noi reduceri ale dobînzilor, pe fondul îngrijorării determinate de creşterea rapidă a cotaţiei leului, care sporeşte riscul unei inversări abrupte a tendinţei. Banca Centrală a redus în acest an dobînda de politică monetară cu 1,25 puncte, la 7,5%, fiind posibilă o nouă măsură de acest tip, la 2 mai. "Ritmul de creştere economică trebuie încetinit şi sînt foarte îngrijorată în privinţa politicii bugetare prea flexibile şi reducerea dobînzilor, de către BNR", a declarat analistul valutar la Royal Bank of Scotland în Londra, Lucy Bethell. Ea consideră că BNR trebuie să inverseze aceste tendinţe, dar numai după o perioadă de depreciere a leului.

În altă ordine de idei, un grup de analişti chestionaţi de Reuters au estimat că BNR nu va modifica dobînda de politică monetară cu ocazia şedinţei din mai, economia putînd fi afectată spre sfîrşitul anului de presiuni inflaţioniste, precum şi de criza politică. Pe de altă parte, alţi analişti consideră că o scădere a ritmului de creştere a preţurilor pînă la nivelul de 3,7%, înregistrat în luna martie, precum şi aprecierea substanţială a leului ar putea să convingă consiliul director al băncii să reducă dobînda cheie cu 25-50 puncte de bază, cu ocazia întrunirii din 2 mai.