Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, ar trebui acuzată de ipocrizie pentru că, deşi este conştientă că 80 de voturi nu sunt acelaşi lucru cu 170 ea insistă să ne convingă că aşa este. Şi deşi a greşit într-un mod dezonorant, ea a declarat, vineri, că nu îşi reproşează nimic la votul controversat pe Legea pensiilor, considerând că era responsabilitatea secretarilor să verifice cvorumul, ea având atenţia “focalizată” pe dezbaterea proiectului de Lege. După o asemenea declaraţie , aproape că nu se mai poate comenta nimic. Ea a continuat cu acuzaţii la adresa opoziţiei care nu încearcă decât să impună puterii “un anumit comportament”, în ciuda faptului că s-a demonstrat în repetate rânduri că nu are majoritate: “Suntem într-un paradox. Opoziţia alege de fiecare dată să părăsească sala, ignorând de fapt mandatul pe care l-a primit de la cetăţeni. Nu poţi ca o minoritate, demonstrată prin moţiuni de cenzură (...), să impui majorităţii un anumit comportament numai ca să pui în dreptul tău că ai câştigat o bătălie”. Apoi, pedelista, ca o adevărată Mama Omida a politicii portocalii, a susţinut că are sentimentul că liderului PSD Victor Ponta i se pregăteşte o “surpriză neplăcută” din partea membrilor cu experienţă, deoarece a făcut multe gesturi riscante în ultima perioadă şi se apropie “nota de plată”. Ea crede că gesturile riscante pe care Ponta le-a făcut în ultima perioadă sunt legate de anuţurile privind suspendarea preşedintelui şi iniţierea moţiunii de cenzură care a eşuat, după ce a ţinut opinia publică două zile “cu sufletul la gură”: “A iniţiat o moţiune de cenzură şi a ţinut opinia publică două zile cu sufletul la gură, spunând că mai are cinci voturi, patru voturi de luat, trei voturi, două voturi”. Oricum ar încerca să dreagă busuiocul Roberta Anastase, bocancul guvernamental a călcat în ultima perioadă fără nici un fel de reţineri peste orice regulă. Iar minciuna şi aroganţa portocalie nu fac decât să adâncească prăpastia dintre guvernanţi şi popor şi dintre putere şi opoziţie.