Escaladează ancheta în dosarul în care DNA verifică modul în care s-a ajuns la adoptarea Ordonanței nr. 13 a Guvernului privind modificarea Codurilor Penale. După ce procurorii au cerut lămuriri de la foștii secretari de stat Constantin Sima și Oana Schmidt-Hăineală, miercuri s-a trecut la anchetarea miniștrilor din Cabinetul Grindeanu. Primul chemat la DNA a fost ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu. Și nu va rămâne singurul ministru chemat la DNA. Potrivit surselor, ar urma să ajungă la DNA fostul ministru al Justiției Florin Iordache, dar și alți membri ai Guvernului sau poate chiar premierul. Între timp, analiști politici și jurnaliști spun că această acțiune a DNA este un abuz și o încălcare a separației puterilor în stat.

Ancheta DNA legată de modul de elaborare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13 privind modificarea Codurilor Penale capătă proporții. Dacă până acum procurorii au cerut lămuriri de la experții din Ministerul Justiției și de la foștii secretari de stat Constantin Sima și Oana Schmidt-Hăineală, foști adjuncți ai ministrului Justiției Florin Iordache, începând de miercuri, DNA a trecut la anchetarea miniștrilor din Cabinetul Grindeanu. Primul înalt demnitar din Executiv chemat să dea explicații cu privire la modul cum a fost elaborată această Ordonanță de Urgență a fost ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, care, potrivit surselor, a fost audiată timp de aproape două ore. Potrivit surselor din politică, Grațiela Gavrilescu a trebuit să explice procurorilor de ce și-a pus semnătura pe Ordonanța 13. De asemenea, sursele au mai arătat că ministrul a precizat că prin semnătura ei a atestat caracterul de urgență al ordonanței, justificat printr-o decizie a Curții Constituționale a României. Analiștii politici cred că ancheta DNA nu se oprește doar la audierea ministrului Grațiela Gavrilescu. Foarte probabil, în perioada următoare ar putea să ajungă la DNA fostul ministru al Justiției Florin Iordache, dar și alți membri ai Guvernului sau chiar premierul Sorin Grindeanu.

„ÎNCĂLCAREA SEPARAȚIEI PUTERILOR ÎN STAT“

Audierea ministrului Grațiela Gavrilescu în dosarul OUG 13 este văzută în PSD ca „o hărțuire din partea statului de drept și a binomului“. „Cei care dețin cătușele ignoră votul popular și democrația”, a afirmat, miercuri, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu. Pe de altă parte, referitor la acest dosar, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a acuzat DNA de imixtiune nepermisă în activitatea Guvernului. Tăriceanu a menționat că Executivul este putere separată în stat, iar rolul de control al Guvernului este exercitat de Parlament. În concluzie, șeful Senatului spune că este anormal ca procurorii să ancheteze oportunitatea unor acte administrative și nu legalitatea lor, lucru care este periculos pentru democrația din România. Mergând pe aceeași linie, jurnalistul Răzvan Savaliuc a afirmat că asistăm în aceste zile la un abuz cras al procurorilor. „Este o imixtiune în treburile altei puteri în stat. Procurorii nu au bază legală și nu se poate reține favorizarea infractorului, chiar dacă nu ar fi membri ai Guvernului, câtă vreme favorizarea infractorului înseamnă ajutorul dat unei persoane pentru a comite o infracțiune. În condițiile în care Ordonanța 13 a fost abrogată, adică nu a intrat în vigoare, nu s-a produs ajutorarea niciunei persoane în baza acestui act normativ. Este o aberație continuarea acestei anchete“, a spus Savaliuc. El a adăugat că acest abuz este făcut ca să se „acopere scandalul uriaș privind abuzul în serviciu în care s-a implicat politic DNA și ale cărui dosare mor la ora actuală“. „Probabil, vor să acopere și scandalul cu procurorul Negulescu de la DNA Ploiești, care a fost pus să-și dea demisia“, a mai punctat jurnalistul.

CINE ÎI TRAGE LA RĂSPUNDERE PE MAGISTRAȚI PENTRU GREȘELI

Criticile analiștilor politici și jurnaliștilor referitoare la imixtiunile DNA în treburile altor instituții nu sunt de ieri, de azi. Mulți au spus că treaba celor din Justiție, procurori ori judecători, nu este este să vadă cum se fac legile, ci să vegheze la aplicarea lor. Concret, treaba procurorilor este să ancheteze posibilele încălcări ale legislației, iar cea a judecătorilor este să dea sentințe. Cel mult, spun analiștii politici și jurnaliștii, procurorii și judecătorii pot să-și dea cu părerea despre oportunitatea unor legi atunci când sunt întrebați. „Fiecare trebuie să-și cunoască limitele. Se încurcă regulile democrației. Procurorii trebuie să aplice legea, nu să o facă“, a spus avocatul Lucian Bolcaș. Una dintre soluțiile propuse de-a lungul timpului pentru o Justiție corectă este adoptarea în Parlament a unei legi privind răspunderea magistraților. În ultimii ani s-a tot discutat pe marginea acestui subiect, dar niciun partid nu a avut suficient curaj de a o aplica. Apărătorii așa-zisului „stat de drept“, în frunte cu Monica Macovei, au sărit ca arși și au spus că o astfel de lege ar fi un atac la democrație. Alții, însă, văd un astfel de act normativ ca pe o normalitate și o înfrânare a abuzurilor în Justiție. Ideea introducerii unei legi a răspunderii magistraților a fost abordată recent și de fostul ministru al Justiției Florin Iordache, cel care a declanșat un scandal imens în România prin aprobarea Ordonanței 13. În condițiile în care România stă pe un butoi cu pulbere, ne îndoim de faptul că actuala coaliție de guvernare va îndrăzni prea curând să vină cu un proiect de modificare a Statutului magistraților, privind răspunderea penală, administrativă și materială a procurorilor și judecătorilor care comit erori judiciare sau care acționează cu rea-credință și gravă neglijență în cauzele penale sau civile pe care le instrumentează. În aceste condiții, apatia parlamentarilor de a introduce o astfel de lege a costat statul român, doar în 2015, peste 8 milioane de euro, în urma condamnărilor primite la CEDO, scrie jurnalul.ro.

DE UNDE A PLECAT ANCHETA PROCURORILOR

Ancheta DNA privind adoptarea Ordonanței 13 a pornit de la o sesizare făcută de Mihai Politeanu, unul dintre fondatorii mișcării civice „Inițiativa România“ și care, potrivit mass-mediei centrale, ar deține patru ONG-uri finanțate și de miliardarul american George Soros. Dosarul este deschis in rem (vizează faptele, nu persoane - n.r.) și verifică modul în care s-a ajuns la adoptarea Ordonanței nr. 13 a Guvernului privind grațierea și modificarea Codurilor Penale.