Anchetatorii francezi au identificat un posibil complice al lui Amedy Coulibaly, unul dintre cei trei autori ai atacurilor de la Paris. Acest bărbat misterios a fost identificat după descoperirea ascunzătorii, sâmbătă seara, la Gentilly în departamentul Val-de-Marne, a lui Amedy Coulibaly, supranumit Doly. În acest mic apartament, poliţiştii au găsit arme, materiale explozibile, documente privind Islamul radical şi drapele ale organizaţiei Stat Islamic (SI). În cursul percheziţiei, anchetatorii au descoperit şi chei de motocicletă. Potrivit informaţiilor obţinute de publicația „Le Parisien“, acest moped a permis urmărirea complicelui lui Amedy Coulibaly. Bărbatul, deja cunoscut serviciilor de poliţie şi justiţie, în special pentru tâlhării, ar fi originar din Seine-Saint-Denis. După identificarea suspectului, au fost verificate mai multe zone, însă acesta nu a putut fi găsit şi este posibil să fi plecat deja către Siria. În plus, profilul acestuia ar putea corespunde misteriosului atacator care a vizat un bărbat ce făcea jogging pe 7 ianuarie. Bărbatul se află în prezent în comă, însă, înainte de a-şi pierde cunoştinţa, a putut furniza o descriere destul de precisă a agresorului: un bărbat cu aspect european, cu geacă neagră cu guler de blană şi cu faţa ascunsă sub o glugă. Legătura între această tentativă de asasinat şi Amedy Coulibaly a fost stabilită rapid, încă de vinerea trecută, după asaltul forţelor speciale franceze asupra magazinului cu specific evreiesc în care acesta luase mai mulţi ostatici şi ucisese patru persoane.

Anchetatorii explorează și pista unui complice care i-ar fi însoţit pe fraţii Kouachi la locul atacului asupra redacției „Charlie Hebdo”, fără să participe la atac. Francezul Fritz-Joly Joachim, arestat în Bulgaria şi suspectat de legături cu fraţii Kouachi, susţine că avea „o relaţie de afaceri” cu aceștia şi neagă că ar fi un musulman radical.

ȘI UCIGAȘII AU DREPTUL LA FUNERALII

Locul unde vor fi înhumaţi autorii atentatelor de la Paris, Amedy Coulibaly, Said şi Cherif Kouachi, ar putea crea o polemică în Franţa, unde niciuna dintre primăriile vizate nu a primit încă o solicitare în acest sens. Avocatul văduvei lui Said Kouachi, Antoine Flasaquier, nu ştie pentru moment dacă familiile pot recupera cadavrele autorilor atacurilor de la Paris. „Nu reuşesc să obţin vreo informaţie pe acest subiect de la Parchetul antiterorist din Paris”, a declarat acesta. „A priori, clienta mea va cere corpul neînsufleţit. Ea şi-ar dori să organizeze o ceremonie normală, dar nu cred că va fi posibil. În orice caz, ar fi o idee foarte proastă ca el să fie înmormântat la Dammartin-en-Goële”, a explicat avocatul. De fapt, în cazul în care cadavrele fraţilor Kouachi nu vor fi cerute de un membru al familiei, ei ar putea fi înhumaţi în această comună din Seine-et-Marne, unde au murit, vineri seara, în timpul asaltului forţelor speciale asupra tipografiei în care se refugiaseră. Legea precizează că un defunct poate fi înhumat în localitatea de domiciliu, acolo unde a murit sau unde se află cavoul familiei. Pentru moment nu a sosit nicio cerere la Primăria din Reims, unde locuia Said Kouachi, nici la cea din Dammartin-en-Goële.

ÎN PRIMA LINIE

„Le Parisien” semnalează, de asemenea, că maşina înmatriculată pe numele lui Hayat Boumeddiene, soţia lui Amedy Coulibaly, şi folosită de acesta din urmă nu a fost încă găsită. Numeroase anchete sunt în curs, pentru că maşina ar putea oferi indicii despre traseul urmat de Amedy Coulibaly. Totodată, s-a aflat în premieră că Amedy Coulibaly s-a aflat într-un sejur de trei zile la Madrid, în perioada 30 decembrie - 2 ianuarie. Autorităţile franceze și spaniole anchetează asupra existenţei unei celule de susţinere. Trecerea prin Madrid a partenerei sale era cunoscută. Circa 70 de combatanţi islamişti plecaţi în zone de conflict din Spania au revenit în ţară în 2014. Ministrul de Interne, Jorge Fernandez Diaz, a declarat recent că încă aproximativ 12 ar fi revenit de la începutul lui 2015.

La rândul lor, guvernele din Europa Centrală şi de Est acţionează pentru a limita riscurile reprezentate de militanţi islamişti interni, în urma atacurilor din Franţa, care au declanşat dezbateri despre imigraţie şi securitate. Țările din flancul estic al UE, dintre care unele se află în prima linie a rutelor imigraţiei dinspre Orientul Mijlociu, sunt îngrijorate că frontiere prea permisive le pot permite locuitorilor să se alăture jihadiştilor în străinătate şi să se întoarcă acasă ca extremişti antrenaţi militar. Însă unii politicieni şi asociaţii de apărarea drepturilor omului avertizează că lupta împotriva terorismului poate încălca libertăţile civile. Cancelarul german, Angela Merkel, dă tonul la măsurile punitive și a promis că îi va combate pe ideologii terorismului „cu toate mijloacele statului de drept”, aducând ieri un omagiu, în fața deputaților din Bundestag, victimelor atentatelor comise săptămâna trecută în Franța, în numele jihadismului. Președintele Hollande rămâne însă mai conciliant, dat fiind echilibrul social fragil din Franța. „Musulmanii din lumea întreagă sunt primele victime ale fanatismului, fundamentalismului și intoleranței”, a subliniat acesta.

RIVALITATE PE AXA RĂULUI

Atentatele de la Paris au stârnit o adevărată competiție între cele mai importante grupări islamiste. Al-Qaida caută să recâştige terenul pierdut în faţa rivalei Stat Islamic (SI). Al-Qaida a vrut să arate, revendicând atacul de la „Charlie Hebdo”, că poate să dea o lovitură importantă în Occident şi să se prevaleze de ea în faţa rivalei sale. De altfel, potrivit serviciilor secrete americane, revendicarea Al-Qaida care a venit din Yemen este considerată cea autentică. 2014 a fost anul punerii totale în discuţie a conducerii Al-Qaida în cadrul mişcării jihadiste din Orientul Mijlociu, mai ales în Siria şi Irak. SI a înregistrat o ascensiune ideologică şi militară după confruntările armate fratricide din Siria, soldate cu mii de morţi şi cu o pierdere în influenţă a Frontului al-Nusra, filiala oficială a reţelei înființate de Osama ben Laden în Siria. Al-Qaida, al cărei comandant suprem este Ayman al-Zawahiri, după eliminarea lui Osama ben Laden în 2011, a rămas, în schimb, puternică şi periculoasă în Yemen, unde efectuează de peste un deceniu acţiuni spectaculoase şi sângeroase împotriva forţelor de securitate şi unor ţinte străine.

În pofida atacurilor cu avioane americane fără pilot, lideri Al-Qaida în Peninsula Arabia (AQPA), filială apărută prin fuziunea aripilor saudită şi yemenită ale Al-Qaida, au ţinut piept SUA. Aşa au stat lucrurile inclusiv în luna decembrie, când combatanţii lor au zădărnicit o operaţiune a forţelor speciale americane vizând eliberarea a doi ostatici, unul american, celălalt sud-african, care au fost ucişi.

ARENA CONDAMNĂRILOR

Pe de altă parte, în ecuație revin și milițiile Taliban afgane, care au condamnat, ieri, publicarea noilor caricaturi cu Mahomed în paginile „Charlie Hebdo” şi i-au salutat pe autorii atacului armat islamist de săptămâna trecută. Emiratul Islamic al Afganistanului, numele oficial al milițiilor Taliban afgane, deplânge publicarea unor noi caricaturi care, în opinia sa, „provoacă sensibilităţi în rândul a celor 1,5 miliarde de musulmani”. Milițiile Taliban nu au reacţionat în mod oficial de la atentatul comis săptămâna trecută, catalogat drept „un atac terorist şi un act de ură” de către preşedintele afgan, Ashraf Ghani. Numărul de miercuri, „al supravieţuitorilor” de la „Charlie Hebdo”, s-a bucurat de un succes enorm. Tirajul urmează să crească de la trei la cinci milioane. În plus, săptămânalul de satiră ar putea obţine venituri de peste zece milioane de euro din vânzări, abonamente, donaţii şi finanţări publice, veritabilă mană cerească pentru micuţa revistă pariziană care, la sfârşitul lunii decembrie, întâmpina dificultăţi în a-şi plăti angajaţii.

Alte reacţii de indignare au avut, de asemenea, loc în lumea musulmană, în care problema reprezentării Profetului rămâne un subiect controversat. Câteva sute de persoane au manifestat, miercuri, în capitala mauritană, Nouakchott, în semn de protest faţă de săptămânalul francez. „Orice, până la Profet”, „Eu nu sunt Charlie Hebdo”, „Nu insultării credinţei noastre” erau mesaje care se puteau citi pe pancarte şi banderole purtate de manifestanţi, potrivit organizatorilor şi unor fotografii difuzate de către agenţia privată Al-Akhbar. Marşul, organizat la apelul unor activişti pe reţele de socializare, s-a desfăşurat din centrul Nouakchott şi până la Ambasada Franţei, pe o distanţă de trei kilometri. Un important dispozitiv de securitate a fost mobilizat şi a blocat principalele axe către reprezentanţa diplomatică franceză, împiedicând manifestanţii să se apropie, potrivit organizatorilor, care au evaluat numărul protestatarilor la 1.000. Mauritania este o republică islamică în care este în vigoare sharia (legea islamică). De exemplu, un blogger mauritan de 29 de ani a fost condamnat la moarte pe 24 decembrie, de către un tribunal de la Nouadhibou, în nord-vestul țării. Tânărul a fost inculpat pentru apostazie, deoarece „a vorbit cu lejeritate despre Profetul Mahomed” într-un articol, publicat pentru o scurtă perioadă de timp pe site-uri mauritane, în care contesta decizii luate de către Profetul Mahomed şi însoţitorii săi în timpul războaielor sfinte. Avocaţii săi au făcut apel împotriva condamnării.

UN PAS ÎNAPOI

„Libertatea presei nu înseamnă libertate de a insulta”, este și părerea premierului turc. Premierul conservator Ahmet Davutoglu a denunţat, ieri, publicarea unei noi caricaturi cu profetul Mahomed în săptămânalul „Charlie Hebdo”. „Nu putem accepta insultele aduse Profetului”, a insistat şeful Guvernului turc. Ahmed Davutoglu a participat duminică, alături de preşedintele francez, Francois Hollande, şi de alţi aproximativ 50 de şefi de stat şi de Guvern, la mitingul de solidaritate de la Paris, în special pentru a apăra libertatea presei.

Șeful diplomației iordaniene, Nasser Joudeh, a criticat publicarea noilor caricaturi, în timp ce opoziția islamistă a solicitat scuze din partea ziarului francez. „Mergem în Franța pentru a ne exprima opoziția față de extremism, terorism și ură și pentru a-i susține pe musulmani. Iar ziarul „Charlie Hebdo” seamănă din nou semințele discordiei”, a scris Joudeh pe contul său de Twitter. „Astăzi, spre deosebire de duminică, foarte puțini musulmani din lumea întreagă sunt Charlie”, a adăugat acesta. Regele Abdallah al Iordaniei și soția sa, Rania, au participat la marșul istoric de la Paris.

Papa Francisc este de acord că libertatea de exprimare este un drept fundamental dacă opinia serveşte binelui comun, subliniind însă că acest principiu nu autorizează insultarea credinţei altora şi explicând că asasinatele în numele religiei sunt o aberaţie. „Oamenii nu au dreptul de a lansa provocări, nu pot insulta credinţa altora, nu o pot lua în derâdere”, a declarat Papa Francisc, referindu-se la situaţia din Franţa. „Oamenii nu au doar libertăţi şi drepturi, au şi obligaţia de a spune ce gândesc, pentru binele comun. Utilizarea libertăţii de exprimare este legitimă, dar fără a ofensa. Pentru că, dacă un prieten spune lucruri rele despre mama mea, îi pot da un pumn, este normal. Nu poţi provoca, nu poţi insulta credinţa altora, nu o poţi lua în derâdere”, a argumentat Suveranul Pontif. „Există foarte mulţi oameni care vorbesc de rău alte religii, le iau în derâdere; aceşti oameni sunt provocatori”, a mai afirmat Papa, condamnând crimele comise în numele religiei.

În replică la toate reacțiile de nemulțumire și condamnare, ministrul francez al Justiției, Christiane Taubira, a declarat că „în Franța se poate caricaturiza orice, inclusiv un profet”, evocând în același timp dreptul de a satiriza toate religiile.

ATITUDINI ANTI-ISLAMICE

Miliardarul americano-australian Rupert Murdoch a fost criticat dur după ce a postat un mesaj islamofob pe Twitter. Magnatul media a încercat apoi să mai domolească criticile, după ce a postat pe Twitter comentarii ostile faţă de musulmani. Deţinătorul News Corp şi 21st Century Fox a scris, într-un mesaj postat pe Twitter, că „cea mai mare parte a musulmanilor poate că sunt paşnici, dar, până când vor recunoaşte că există un cancer jihadist şi până când îl vor distruge, ei trebuie să fie consideraţi responsabili”. Magnatul de 83 de ani a declanşat o avalanşă de condamnări. Hashtagul #RupertsFault s-a extins rapid pe Twitter. Și J.K. Rowling, creatoarea lui Harry Potter, s-a lansat în „arenă”, postând mesajul „eu m-am născut creştină. Dacă aş fi responsabilă pentru Rupert Murdoch, atunci m-aş autoexcomunica”. Încercând să tempereze criticile, Murdoch a scris: „nu voiam să spun, desigur, că toţi musulmanii sunt responsabili de atacurile de la Paris. Dar comunitatea musulmană trebuie să dezbată şi să atace islamismul”.

Mişcarea anti-islamistă Pegida, înfiinţată în Germania, unde ia amploare, a anunţat că a deschis o filială în Spania, în contextul în care a început să se extindă şi în alte regiuni din Europa, după atacurile armate de la Paris. Filiala spaniolă a Pegida a fost lansată pe Twitter, pe 8 ianuarie, la o zi după atacul armat comis la Paris, la sediul săptămânalului francez satiric „Charlie Hebdo“, soldat cu 12 morţi. „Islamul nu are ce căuta în societăţile libere şi democratice ca cele din Europa”, scria grupul în primul său mesaj postat pe reţeaua de microblogging. Filiala spaniolă a Pegida, acronimul german pentru „Patrioţi europeni contra islamizării Occidentului“, a atras de atunci aproximativ 800 de abonaţi pe Twitter, iar pagina sa de Facebook are peste 2.700 de like-uri. Prin profilul de pe Twitter, urmăreşte deja mai multe grupări de extremă dreapta spaniole, între care şi Falange, partidul naţionalist care a furnizat în parte fundamentele ideologice ale dictaturii lui Francisco Franco (1939-1975). Pegida Spania a preconizat iniţial să-şi organizeze prima manifestaţie lunea trecută, în faţa celei mai mari moschei din Madrid. Însă gruparea a anulat-o până la urmă, după ce autorităţile nu au autorizat mitingul, sfătuind-o să caute alt loc.

Pegida a apărut în Germania. După o primă defilare, la care au participat 500 de persoane, în octombrie, mişcarea, care se mobilizează în fiecare zi de luni împotriva religiei musulmane şi solicitanţilor de azil, a luat amploare, adunând 18.000 de persoane lunea trecută, un record până în prezent. În afară de Spania, Pegida are ramificaţii în faşă sau anunţate în Austria, Norvegia, Suedia şi Elveţia. Spania, o ţară care are o populaţie de 47 de milioane de locuitori, numără circa 1.000 de moschei, centre culturale şi săli de rugăciune pentru cei două milioane de musulmani, potrivit Uniunii Comunităţilor Islamice din ţară.