Anchete procurăreşti şi (ne)hotărâri CCR

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Care referendum?

Anchete procurăreşti şi (ne)hotărâri CCR

Eveniment 15 August 2012 / 00:00 772 accesări

CCR Dacă instituţiile fundamentale ale statului ar fi oglinda unei ţări şi dacă comportamentul acestor instituţii ar fi etichetat pentru caracterul unei naţiuni, România este într-o situaţie critică. Şi asta pentru că deciziile capitale pentru evoluţia statului au fost adoptate în ultima perioadă exclusiv de către Curtea Constituţională a României (CCR), o instituţie care a ajuns să se pronunţe pe tot ceea ce se întâmplă în ţară. Prin urmare, ceea ce face CCR poate fi lipit lejer pe obrazul fiecăruia dintre noi. Şi ce a făcut CCR în ultimele săptămâni? A dat dovadă de nehotărâre, de lipsă de coloană vertebrală şi, nu în ultimul rând, de servilism. Amintim de celebra „erată” care schimba la 180 de grade, în favoarea lui Traian Băsescu, o decizie legitimă a CCR publicată în Monitorul Oficial al României. Pentru aproape o săptămână, trei judecători CCR au acuzat că erata a fost ilegală, pentru ca, ieri, documentul să fie spălat de plenul Curţii şi declarat ca fiind perfect legal, tot în favoarea lui Traian Băsescu. La fel de statornică a fost Curtea şi în privinţa stabilirii datei la care va lua decizia finală privind validarea sau invalidarea referendumului. Iniţial, imediat după referendumul din 29 iulie, data a fost stabilită pe 12 septembrie. La doar o zi distanţă, data deciziei a fost schimbată pe 31 august. Ieri, la solicitarea lui Traian Băsescu, CCR a hotărât să dea decizia privind referendumul pe 21 august. Nu mai spunem în favoarea cui este decizia. A dispărut până şi disputa legată de veridicitatea listelor electorale permanente, despre care au fost suspiciuni că ar cuprinde sute de mii de oameni decedaţi sau plecaţi din ţară, care nu ar trebui să fie prezenţi pe aceste liste. Curtea nu mai vrea acum actualizarea listelor electorale, proceduri pentru care iniţial acordase termen de o lună şi jumătate, ci vrea comunicarea listelor electorale actualizate până la alegerile locale din 10 iunie. O aberaţie fără margini în condiţiile în care aceste documente se pot comunica în scurt, fără prea multă nevoie de timp.

PARCHETUL „PESTE TOT” De ce această schimbare? Probabil istoria ne va lămuri, pentru că în prezent întregul conflict politic degenerează în loc să escaladeze. Luptele se dau pe tot mai multe fronturi şi prin metode tot mai departe de limitele logicii sau ale bunului simţ, ca să nu mai vorbim de încălcarea crasă a regulilor statului de drept. Jurnaliştii de la cotidianul.ro au anunţat ieri că “Parchetul General al României, transformat de Laura Codruţa Kovesi în Parchetul Personal al lui Traian Băsescu, vrea să se substituie altor instituţii ale statului şi să trimită el listele electorale CCR în locul Guvernului, Biroului Electoral Central şi Autorităţii Electorale Permanente”. Intenţia Parchetului este exprimată într-o adresă oficială comunicată de această instituţie: „La data de 09.08.2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Curţii Constituţionale adresa prin care ne-am exprimat disponibilitatea de a-i pune la dispoziţie listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, utilizate la Referendumul naţional din data de 29.07.2012, astfel cum au fost ridicate, conform procedurilor derulate în cadrul dosarului cu acest obiect, aflat pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică\". Amintim că, potrivit primei adrese trimise de CCR Guvernului, Executivul trebuia să actualizeze până pe 31 august listele electorale permanente şi să le transmită Curţii şi nu Parchetul. „Instituţia de anchetă face presiuni indubitabile asupra CCR şi sub alte aspecte, încercând să influenţeze decizia judecătorilor. Astfel, procurorii au trimis Curţii o informare legată de posibile fraude la vot, fraude care nu pot fi însă certificate decât de către instanţă, Parchetul neputând să dea un verdict”, mai spun jurnaliştii de la cotidianul.ro.

DNA „WOOF WOOF” În paralel cu grozăviile de la Parchet, o altă instituţie alipită în mentalul colectiv voinţei lui Traian Băsescu, DNA, a început să hăituiască românii care au votat la referendum. Conform cotidianul.ro şi Antena 3, în 15 judeţe din ţară, în special în localităţi din mediul rural, procurorii, inclusiv cei din DNA, au început să-i ia la întrebări pe cei care au votat la referendum. „Scopul procurorilor este de a demonstra că au fost fraude majore la vot. „Fraudarea referendumului” este noua temă lansată de propaganda lui Traian Băsescu. În comuna Dragoteşti, din judeţul Gorj, de două zile procurorii DNA merg din poartă în poartă şi întreabă sătenii dacă au fost la vot, dacă au votat şi, atenţie, pe cei care spun că au votat, îi mai întreabă dacă îşi recunosc semnătura de pe lista electorală, fie ea permanentă, fie suplimentară. Toate acestea au fost relatate de primarul comunei, Vili Pasăre, la Antena 3. Tot acesta a mai precizat că unii dintre cei care au fost la vot au declarat procurorilor că nu au votat. „Anterior, vecini de-ai lor, simpatizanţi ai PDL, le-au spus celor în cauză că dacă spun că au fost la vot, nu vor mai primi pensie”. Acţiunile procurorilor au fost puse în mişcare în urma unor plângeri ale PDL. Se impune însă o întrebare: De ce s-a implicat DNA? Procurorii acestei instituţii nu au atribuţii de a efectua anchete legate de un proces electoral.

P.S. Pe fondul întregii tevaturi securistice ne întrebăm: în ce fel de „democraţie” ne-a împins Băsescu? Ce fel de „Justiţie independentă” au generat portocaliii şi la comenzile cui răspunde ea? Pe când va reveni discuţia legată de referendum la subiectul central, legat de cele 7,4 milioane de oameni care îl vor plecat pe Băsescu, în comparaţie cu cele 5,2 milioane care au pus ştampila de vot pe al doilea său mandat?



12