Congresmenii democraţi intenţionează să demareze mai multe anchete privind presupusele abuzuri comise de actuala administraţie americană, dar acestea ar putea fi blocate chiar şi după încheierea mandatului lui George W. Bush, relatează ”The New York Times”. Printre subiectele care ar putea fi anchetate se află metodele de interogare a deţinuţilor, punerea sub acuzare a fostului guvernator al statului Alabama, Don Siegelman, memorandumurile secrete emise de Consiliul Juridic al Departamentului de Justiţie şi rolul foştilor consilieri prezidenţiali Karl Rove şi Harriet E. Miers în demiterea procurorilor federali. Administraţia Bush şi-a folosit puterea executivă pentru a bloca solicitările înaintate de Congres privind accesul la documente şi mărturii ale unor foşti consilieri. Anchetatorii speră însă ca administraţia Obama să deschidă aceste dosare şi să retragă privilegiile pe care le-au invocat oficiali ai administraţiei Bush, pentru a nu depune mărturie.

Congresmenii se tem însă că investigaţia va fi blocată de Bush, prin invocarea precedentului stabilit de fostul preşedinte american Harry S. Truman, în 1953, care a refuzat o citaţie din partea unei comisii parlamentare după încheierea mandatului. În plus, întrucît fiecare preşedinte îşi încheie pînă la urmă mandatul, acesta este înclinat să blocheze investigaţiile demarate împotriva administraţiei precedente. Bush a folosit acest privilegiu executiv pentru prima dată în 2001, cînd a blocat o citaţie în cadrul unei anchete parlamentare republicane asupra administraţiei Clinton. ”Dacă au fost comise crime, ar trebui investigate”, a declarat Barack Obama, adăugînd că nu doreşte ca primul său mandat să fie perceput de republicani ca o ”vînătoare de vrăjitoare”. Dar, chiar dacă administraţia sa respinge apelurile de demarare a unei investigaţii, Obama nu poate controla acţiunile Congresului sau ale tribunalelor. Există deja cîteva procese legate de politicile lui Bush, inclusiv cel demarat de o organizaţie de caritate islamică, ce pretinde că a fost spionată ilegal prin programul de spionaj intern fără mandat desfăşurat de administraţia în exerciţiu.

Curtea Supremă de Justiţie nu a clarificat niciodată în ce măsură poate un fost preşedinte să nu se conformeze solicitărilor înaintate de Congres în privinţa documentelor şi citaţiilor sau ce se întîmplă dacă un preşedinte nu este de acord cu un predecesor în privinţa dezvăluirii informaţiilor.