Interdicția de a participa la lucrările Legislativului impusă deputatului Sebastian Ghiță a stârnit comentarii și controverse. Până și președintele Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a afirmat că această măsură este cel puțin îndoielnică. Iar tensiunile s-au inflamat în momentul în care Direcția Națională Anticorupție (DNA) a respins plângerea lui Ghiță privind modificarea controlului judiciar, care implică și interzicerea accesului în Parlament. Practic, deputatul nu poate să își exercite atribuțiile pentru care a fost ales pentru că... așa vor procurorii. Dar practica aceasta nu este nouă, iar în cazul aleșilor locali a devenit o obișnuință. De exemplu, președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, nu are voie de câteva luni să își exercite funcția pentru care a fost ales.

PRECEDENT PERICULOS În cazul parlamentarilor, este pentru prima dată când unui ales i se impune o asemenea interdicție. Este un precedent periculos, având în vedere faptul că o astfel de măsură impusă parlamentarilor poate afecta radical structura Legislativului. Să presupunem că partidul de la Putere are zece parlamentari în plus față de Opoziție. Dacă instituții precum DNA sau Parchetul General sunt controlate de oameni care provin sau au legături cu partidul (sau partidele) minoritar în Parlament, atunci majoritatea poate fi schimbată prin interzicerea exercitării mandatului pentru minimum 11 oameni. Brusc, partidul de la Putere trece în Opoziție și invers. Poate că unii oameni se gândesc că procurorii nu au cum să impună interdicții fără motiv. Așa și este! Dar să nu uităm că, în România, este suficient ca anchetatorii să aibă „suspiciuni rezonabile” pentru a impune măsuri preventive precum controlul judiciar, care poate include interzicerea accesului în Parlament. Practic, cazul lui Ghiță a deschis o ușă care duce spre o zonă periculoasă, în care statul democratic este înlocuit de statul polițienesc instituit cu „ajutorul” Justiției.